Cei mai cunoscuti fotbalisti romi

Banel Nicolita a primit de mai multe ori premiul fair-play pentru atitudinea de care a dat dovada pe terenul de fotbal. Mijlocasul Stelei i-a facut mandri pe toti membrii comunitatii rome din Romania.

Ceea ce nu se stie insa este ca in Europa exista mai multi fotbalisti celebri de etnie roma. Toate tarile care au un nume in fotbal au un "Banel" al lor.

Iata care sunt cei mai cunoscuti fotbalisti romi din Europa:

Anglia - galezul Freddy Eastwood (Coventry) este un cunoscut militant al drepturillor romilor din Anglia. A fost vazut calarind pe o autostrada si a depus un memoriul catre primaria din Basildon, Essex pentru ca parcul de rulote unde traieste sa nu fie distrus.

Italia - Andrea Pirlo (AC Milan), promovat de Mircea Lucescu la Brescia, este cel mai cunoscut jucator rom din Serie A. Pirlo s-a nascut intr-o localitate din Lombardia, Flero.

Portugalia - Ricardo Quaresma (Inter Milano) a fost promovat de Boloni la Sporting. Quaresma a mai jucat la Barcelona si Porto si a fost desemnat cel mai bun jucator portughez in 2007.

Spania - Dani Guiza (Fenerbahce) este campion european cu Spania. Amai jucat la Xerex, Huelva, Murcia, Mallorca si Getafe.

Olanda - Rafael van der Vaart (Real Madrid). Mijlocasul lui Real a recunoscut ca in copilarie a trait intr-o rulota, insa asta nu l-a impiedicat sa debuteze in nationala la 18 ani, scrie Libertatea.

aticol preluat de pe : http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/vezi-care-sunt-cei-mai-cunoscuti-fotbalisti-romi-din-europa.html

Romani Cinema and Culture - O nouă secţiune la B-EST IFF, 2009

Anul acesta, Festivalul Internaţional de Film BucharEST (B-EST IFF) vă propune o provocare cu totul specială, o secţiune în premieră absolută la festivalul nostru - Romani Cinema and Culture - destinată în exclusivitate filmelor despre cultura şi cinematografia comunităţii Roma.

Convins că dialogul intercultural reprezintă una dintre coordonatele sine qua non ale unei societăţi moderne şi că, de asemenea, produsele culturale ale comunităţii Roma fac parte integrantă din moştenirea culturală mondială, festivalul B-EST IFF inaugurează această nouă secţiune cu patru "vârfuri" ale cinematografiei de gen.

Mai multe detalii pe: http://agenda.liternet.ro/articol/8651/Comunicat-de-presa/Romani-Cinema-and-CultureO-noua-sectiune-la-B-ESTIFF2009.html

Shukar Collective- Malademna

Cercuri concentrice- Stela Giurgeanu

În ultima vreme, tensiunile dintre ţigani şi români au crescut. S-au amplificat. "Taberele" se învinuiesc reciproc, iar piatra se aruncă din ambele direcţii. Rasism. Discriminare. Hoţie. Criminalitate. Etichetările cad din toate părţile cu o ură şi cu o patimă care maschează, în fapt, o apatie şi un dezinteres total de a rezolva cea mai importantă etapă a integrării: educaţia. De la politicieni şi ONG-uri, la oamenii de pe stradă, sîntem prea ocupaţi să ne acuzăm reciproc de o vină "generală", fără însă a rezolva cauza. Ţiganii sînt vinovaţi că nu vor să se integreze, românii, că nu îi acceptă. Statul român ridică din umeri, politicienii se lansează în declaraţii gratuite şi destabilizatoare, ONG-urile au proiecte europene, despre care vorbesc la un timp viitor. În tot acest amalgam de certuri fără substanţă sau finalitate, copiii ţigani asistă neputincioşi la perpetuarea viitorului lor pe acelaşi calapod pe care a fost croită şi se derulează viaţa părinţilor lor. În rîndurile etniei rome, abandonul şcolar, abandonul maternal, mamele adolescente şi toate problemele care derivă, de fapt, din lipsa de educaţie ating cifre alarmante.

E uşor şi e la îndemînă să spui: e vina ţiganilor că nu îşi lasă copiii la şcoală. La fel de la îndemînă: nu ne lăsăm copiii la şcoală pentru că nu-i acceptaţi. Mai greu, dar nu imposibil, este să răzbaţi dincolo de mentalitatea ţigănească şi de justificarea românească.

"Multe ONG-uri merg pe lobby,
eu vreau să fac ceva concret"

Proiectul Ruth, materializat în Şcoala Rut, a pornit de la o comunitate de credincioşi ai Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari şi oferă şcolarizare gratuită copiilor săraci, care în comunitatea din Ferentari sînt romi în procent de mai bine de 80%, şcolarizarea nefiind condiţionată de venirea lor la biserică. Proiectul a fost iniţiat de Otniel Ioan Bunaciu, decanul Facultăţii de Teologie Baptistă de la Universitatea din Bucureşti şi preşedintele Uniunii Baptiste din România.

"Totul a pornit de la biserica unde am crescut şi unde am devenit pastor în 1991. În cadrul comunităţii avem un program, Şcoala Duminicală, pentru copiii enoriaşilor. Într-o zi am invitat o fetiţă de pe stradă, Laura, să asiste la acest program de jocuri şi educaţie religioasă. A venit cu încă alţi 15 copii. Am descoperit că aceşti copii, cu vîrste între 9 şi 12 ani, nu erau doar analfabeţi, dar şi flămînzi. Trebuie să recunosc, mare parte din atracţia venirii lor acolo a fost şi masa. Dacă rămînea un colţ de pîine se băteau pentru el."

Văzînd starea deplorabilă a micilor copii ţigani, nişte tineri din biserică, adolescenţi, s-au hotărît să-i ajute, să-i înveţe măcar să scrie şi să citească. Începuseră orele de educaţie, în fiecare joi seara, în cadrul bisericii. "Încropeam şi ceva de mîncare, sandvişuri cu brînză, parizer şi miere, trei feliuţe pentru fiecare. Copiii continuau să vină, continuau să înveţe. După un timp am formalizat programul, l-am transformat într-un fel de centru de zi. Pînă în clipa aceea totul a fost făcut voluntar, biserica baptistă avînd mare deschidere spre voluntariat."


Continuarea articolului: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=197&cmd=articol&id=7064

Gogol Bordello

La o distanta de doi ani de la primele lor aparitii live din Romania, show-ul incendiar de la Arenele Romane si prezenta la Festivalul Peninsula din Targul Mures, conglomeratul multi-etnic GOGOL BORDELLO revine in Bucuresti pe data de 17 iunie.

Concertul de la Bucuresti este inclus in partea a doua a super-turneului international in care trupa isi promoveaza cel mai nou produs discografic – ‘SUPER TARANTA’ si va avea loc la Arenele Romane.
“Cu ‘Super Taranta’ vom cuceri lumea!” - declara in 2008 carismaticul frontman, actor si agent provocateur, Eugen Hütz. Acest album a ridicat totul la un nivel superior. Este mai direct, mai abstract, mai concentrat iar umorul este mult mai negru decat pe albumele precedente. Partile de dub sunt mai adanci iar bucatile rapide sunt foarte rapide. “Este o pura isterie orgasmica!”

Mai multe pe: www.feeder.ro si www.gogolbordello.com

Amaro Del - Ked Somas Matu

Sangele din inimile noastre are aceeasi culoare!

Campania, lansata de Crucea Rosie, a castigat bronzul in 2007 la ACT Competition.

Mesajul care se vrea a fi transmis este ca toata lumea are dreptul de a fi tratat medical cu aceeasi atentie. Este foarte important sa avem o viata sanatoasa si ar fi bine sa incepem prin a arata compasiune si toleranta!

"Fiecare din conflictele care se intampla in lume, fie ca este vorba de unul intre doua state sau unul intre doi verisori, incepe in momentul in care oamenii uita de aceasta emotie de baza a fiintei umane(compasiunea). Compasiunea ne invata sa gasim asemnarile si sa trecem cu vederea diferentele dintre noi. Astfel, desocperim ca sangele din inimile noastre are aceeasi culoare!"

Agentie:
Pier Madonia
Multumiri aditionale:
Art Director: Pier Madonia
Writer: Stuart Macmillan
Fotograf: Roger Stayte
sursa : http://osocio.org/message/we_all_have_the_same_colour_blood_in_our_hearts/

Shukar- expozitie de fotografie la MTR

O expozitie de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina, realizate de Marina Obradovic va fi deschisa din 13 martie pana pe 3 aprilie, in Sala Irina Nicolau a Muzeului Taranului Roman.

Cu vreo treizeci de ani in urma, tinerii bucuresteni spuneau adesea sunt sucarit(a), nu ma sucari, e sucar mare. Nu stim cati din adolescentii de astazi mai cunosc faptul ca termenii erau legati de suparare, adica sunt suparat(a), nu ma supara, e suparare mare.

Expozitia de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina se intituleaza SHUKAR, pentru ca autoarea, Marina Obradovici, stie ca termenul inseamna de fapt frumos, bun, prilej de bucurie. Pas de mai intelege ceva...


"Intotdeauna am fost fascinata de rromi, spune Marina. In 2000, am plecat din Paris impreuna cu fiul meu care avea 5 ani. Am cumparat si am amenajat un camion si am calatorit un an prin Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina. Am intalnit multi oameni si am fost foarte bine primiti in comunitatile de tigani."

Spontani, directi, traind mai ales in prezent, nefiind preocupati de ziua de maine, tiganii s-au dovedit, in ciuda saraciei, a fi generosi si ospitalieri cu cei doi calatori curiosi. Tot ce poate zgudui monotonia cotidianului ii stimuleaza, ii motiveaza si ii face interesati. Sa nu te mire daca odata intrat in casa unuia, vei constata ca incet, incet vin toate rudele sa te vada si sa te salute. Camera se umple de copii neastamparati, de femei si de batrani asa incat la un moment dat nu mai stii cine locuieste de fapt acolo si ai cui sunt toti acei copii.

In calatoria sa, Marina a petrecut aproape un an de zile alaturi de ei, ceea ce i-a dat posibilitatea nu numai sa-i fotografieze, dar sa-i si cunoasca intr-atat incat sa construiasca din fragmente de obiecte si de priviri, o complexa lume bidimensionala shukara.

Expozitia poate fi vizitata pana pe 3 aprilie, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00. Intrarea este libera.

I'm a European Roma Woman

Pozitia publica a unor personalitati din lumea academica fata de initiativa legislativa referitoare la folosirea etnonimului "tigan"

(Initiativa Agentiei Impreuna http://antidiscriminare.blogspot.com/2009/03/pozitie-publica-unor-personalitati-din.html )



Având in vedere dezbaterea publică existentă în România în această perioada vizavi de necesitatea folosirii etnonimul „tigan" în locul celui de „rom", considerăm că este necesar să exprimam urmatoarea poziţie publică:

Nu există şi nu poate exista în România o lege care să stabilească denumirea unei etnii. Propunerea de identificare obligatorie a unei comunităţi printr-un cuvânt şi interzicerea unui etnonim ignoră principiile statului de drept în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate constituţional pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică .

Atragem atentia asupra efectelor adverse pe care un astfel de demers îl poate genera. Istoria acestor meleaguri a facut din comunitatea romilor o minoritate extrem de vulnerabilă, victimă a legării de glie, a robiei si a Holocaustului. Recent, la începutul anilor 1990, comunitătile de romi au fost ţinta unor atacuri colective.

Instigarea la stigmatizare etnică, mai ales în contextul crizei economice prezente, este un act iresponsabil ce poate împinge şi România pe calea violenţelor interetnice.

Această stigmatizare a romilor din România este perfect simetrică stigmatizării românilor din Italia, prin generalizările părtinitoare pe care se bazează.

Semnatari:

1.Prof. univ. dr. Maria Voinea, prorector, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
2.Prof. univ. dr. Marian Preda, decan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
3.Prof. univ. dr. Cristian Preda, decan Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
4.Prof. univ.dr. Nicu Gavriluta, decan Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea "A. I. Cuza" Iasi
5.Prof. univ.dr. Floare Chipea, decan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
6.Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
7.Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, sef de catedra, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
8.Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
9.Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
10.Prof. univ.dr. Iulia Motoc, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
11.Prof. univ .dr. Alexandru Florian, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, director executiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
12.Prof. univ. dr. Eniko Magyari-Vincze, Universitatea Babes-Bolyai
13.Prof. univ. dr. Maria Larionescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
14.Prof.univ.dr. Liviu Rotman, Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti
15.Prof. univ. dr. Maria Bucur, Facultatea de Istorie, Indiana University, Bloomington, USA
16.Profesor universitar asociat dr. Liliana Popescu Birlan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
17.Conf. univ. dr. Adrian Hatos, prodecan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
18.Conf. univ. dr. Doru Buzducea, prodecan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
19.Conf.univ. dr. Cosima Rughinis, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
20.Conf. univ. dr. Florica Stefanescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
21.Conf. univ. dr. Serban Olah, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
22.Conf. univ. dr. Gabriel Andreescu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
23.Conf. dr. univ. Alin Ciupala, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti
24.Conf. univ. dr. Maria-Sabina Draga Alexandru, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Univesitatea din Bucuresti
25.Conf. univ. dr. Vasile Burtea, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
26.Conf. univ. dr. Ana Radulescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
27.Conf. univ. dr. Botezatu Cezar, Universitatea Romano-Americana
28.Conf. univ. dr. Gheorghe Sarau, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
29.Lect. univ. dr. Delia Grigore, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
30.Lect. univ. dr. Valentina Rujoiu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
31.Lect. univ. dr. Liviu Andreescu, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea “Spiru Haret”
32.Lector. univ. dr. Valentina Rujoiu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
33.Lector. univ. dr. Adrian Dusa, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
34.Lector univ. dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala, Universitatea din Bucuresti
35.Asist. univ. Marina Tataram, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
36.Asist. univ. dr. Monica Vasile, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
37.Asist. univ. Botezatu Elena, Universitatea Romano-Americana

Amaro Del- Ked Somas Matu

Rasism.ro ( preluare Dilema Veche)

Vintilă MIHĂILESCU | ...hai-hui.ro

„Marian Cozma a fost omorît pentru că exista“ – susţine C.T. Popescu în editorialul „sportivitate.ro“ din ProSport de acum două săptămîni. Dar nu moartea handbalistului român, odihnească-se în pace, ne interesează aici, ci argumentaţia pe care o dezvoltă preşedintele Clubului Romån de Presă precum şi efectele sale bine calculate în rîndul concetăţenilor noştri. Iată deci care este mesajul de fond al celui mai iubit (premiat) dintre jurnaliştii romåni: „Aşa cum sînt pe lumea asta oameni care le spun vedetelor: «Vă mulţumim că existaţi!», sînt şi unii care zic: «Vă omorîm că existaţi!». Şi asta şi fac. Raffael Sandor şi Ivan Sztojka sînt indivizi care măsoară aproximativ 1,70 m. Sînt scunzi, ţigani şi urîţi. Marian era un băiat ca un catarg de steag, foarte înalt, alb, puternic şi arătos. «Îi eclipsa», spune un martor, «ştia să se distreze frumos». Simplul fapt că Marian avea 2,11 m, că era relaxat şi vesel cu prietena lui, era de ajuns ca să ceară trei lovituri de cuţit în inimă? (…) Dacă ar fi luptat voiniceşte cu Cozma, ţiganii erau luaţi la snop. Şi atunci au dat cu cuţitul la înghesuială. Nu ca să cresteze, nu ca să rănească, ca să omoare la sigur.

Poate să declanşeze faptul că un semen arată diferit de tine atîta bestialitate, atîta ură? Poate. S-ar putea însă ca etnia ţigănească să verifice pe propria-i piele acest răspuns“.

CTP poate fi bănuit sau acuzat de orice, numai de naivitate nu. Cînd a formulat această „ipoteză“ ştia foarte bine şi ce scrie şi, mai ales, pentru cine scrie. Şi ştia că va fi ovaţionat la scenă deschisă. Ceea ce s-a şi întîmplat. Marea majoritate a celor peste două sute de comentarii de pe forumul ziarului sună astfel: „se pare ca multi gindim in felul asta, din pacate doar unii (unul) reuseste sa le spuna atit de bine. Bravo“ – exclamă un cititor, dînd astfel expresie consensului pe care miza şi jurnalistul. Consens care sună astfel: Makoo: „oooo, cat de frumos, domnule popescu! articol de pus in arhiva! si cel mai mult imi place ca scrieti «t-i-g-a-n-i», nu rromi. felicitari! aaa, si, da, tiganii s-ar putea sa simta pe pielea lor ura de «diferenta de imagine», ca sa zic asa.“

sange ros-albastru: „asta am spus si eu celor apropiati, cozma a fost omorat pt ca ******* pitici se simteau inferiori, complexati de masivitatea lui marian. am zis-o si ma repet: aceasta rasa, cea tiganeasca, trebuie starpita, exterminata, gazata, spanzurata, jupuita, arsa pe rug in public. este o rasa de animale, nu oameni, care strica nu numai aerul pe care il respira, ci si insasi notiunea de om, o rasa putreda, impu.tita, jegoasa.“ nick name: „cred ca orice t.i.g.a.n. merita un cutit in inima. rasa asta nu se invata minte pana ce nu ii vom distruge odata pentru totdeauna.“ ANDREI: „daca hitler avea minte si omora 6.000.000 de tigani in loc de evrei, europa era astazi curata si frumoasa.“

Cornel: „aveti dreptate domnule popescu.eu i-asi eutanasia pe toti, sau in cel mai rau caz i-asi steriliza in masa. poate asa am scapa de jegurile astea şumaneţ animale.“ X: „daca mi-ar permite legea as arde de vii cate 10 in fiecare zi... moarte tiganilor!!!“ a.n.o.n.i.m.: „marian cozma a fost omorat pt ca nu omoram noi odata rasa asta neagra. ciuma asta de tigani (nu rromi) tigani! m.u.i.e. la tigani! sa muriti toti si m.u.i.e. la toata rasa becali!“

Mihai Cinpoeru: „cat de adevarat! inconfundabil, ca de obicei. si e de apreciat ca nu v-ati ferit sa le spuneti asa cum se numesc, t i g a n i. felicitari! un articol extraordinar.“ 410: „as vrea sa vad numai rasism pina cind stirpim *******! altfel nu se mai poate.“

Tratat cu India: „asa e. tiganismul e o boala inainte de a fi o etnie. o gasca din ce in ce mai mare de oameni care traiesc si-si maninca propriul rahat si care a hotarit sa se autoexileze din societate. nu scoala, nu munca. problema tiganeasca trebuie neaparat rezolvata. nu rasist sau xenofob, ci luat fiecare in parte si dus depaarte. au fost de ajuns discriminati pozitiv, e timpul ca si noi sa ne descriminam pozitiv ca altfel sintem luati de fraieri. ne trebuie un tratat cu india.“

Adrian: „felicitari domnule cristian tudor popescu! spuneti lucrurilor pe nume, inclusiv acelor hiene bipede. in sfarsit, se sparge gheatza in romania! desi sînt departe de tara, simt romaneste si nu-mi este indiferent. curaj pe mai departe!“



Continuarea : http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=264&cmd=articol&id=10170

Concurs foto "Unitate in diversitate"

Participa la un proiect international si castiga 100 de euro!

Diferente etnice, nationale, religioase, sexuale, sociale, economice, culturale, geografice. Diferente de gust, de stil, de viziune, de temperament. Ce-i de facut cu diferentele? Unii le detesta si le resping, altii le ignora, putini le accepta, iar si mai putini le unesc si le integreaza.

Ne-am gandit ca atunci cand surprinzi diferentele si poti intui un liant care le aduce laolalta intr-un tot unitar, sa nu treci mai departe, ci sa te opresti pentru o clipa si sa surprinzi scena cu aparatul tau de fotografiat. Ne dorim sa promovam viziunile tinerilor in ceea ce priveste diversitatea, intr-un mod creativ, original.

"Unitate in diversitate" nu este doar motto-ul UE, ci ar trebui sa fie un principiu inteles si aplicat de fiecare dintre noi in viata de zi cu zi! Prin acest concurs foto, Asociatia pentru Integrare Europeana Quiz, organizatie non-guvernamentala de tineret, te invita sa celebram impreuna diversitatea !

Concursul va fi jurizat de persoane cu experienta in fotografie si design, initiatori ai proiectului "Camera Obscura", revista online de fotografie. Cea mai interesanta poza va fi premiata cu 100 euro; in plus, multor participanti li se vor expune fotografiile in cadrul unei expozitii foto in Izmit, Turcia (mai 2009).

Acest concurs face parte din proiectul international "Networking Europe", co-finantat de Uniunea Europeana si implementat de patru organizatii din Romania, Turcia, Spania si Italia. Initiativa urmareste in principal promovarea Uniunii Europene in randul tinerilor turci, dar si crearea unor legaturi durabile si productive intre sectoarele non-guvernamentale din tarile membre si non-membre UE.


Detalii despre proiect pe: www.networking-eu.com & www.aie-quiz.ro

WHAT'S NEXT?

Pentru a participa, trimite pozele tale pana pe 15 aprilie 2009 la: office@cameraobscura.ro . Daca poti ajuta prin promovarea concursului pe blogul/website-ul tau (sau orice alta metoda prin care concursul ar castiga in vizibilitate), ne-am bucura mult!

Rimona Afana
Presedinte AIE-Quiz

Umberto Eco despre xenofobia italienilor

In numele violatorilor
Umberto Eco a reusit sa formuleze in cateva fraze definitia ipocriziei amestecata cu spuma de isterie, ca intr-un veritabil cappucino cu esenta discriminatorie. De departe cea mai lucida analiza a situatiei in care au ajuns romanii din Peninsula, editorialul lui Eco are ceva din ironia fascinanta cu care isi inzestreaza deseori personajele. Mai jos, traducerea editorialului, asa cum a aparut ea pe cotidianul.ro.

“Franzonescu Cogne, soţii Iarbă Olindu şi Roza, Sindoara şi Calvuli. Au urmat Badalamentu, Provenzanul, Liggiu. Ei au distrus imaginea unei ţări de oameni oneşti.” Aşa îşi începe comentariul renumitul semiotician, românizând numele unor celebri infractori italieni.

Eco reaminteşte că, potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne, 60,9% dintre violuri sunt comise de italieni. “Sociologii ştiau deja că majoritatea violurilor au loc în familie, drept pentru care bine au făcut Berlusconi, Casini şi Fini că au divorţat, pentru a evita astfel de situaţii tragice”, notează ironic Umberto Eco, adăugând că e la modă să îi acuzi pe români de violuri, deşi, conform aceloraşi statistici, cetăţenii de origine română au comis doar 7,8% din violuri, iar marocanii 6,3%.
Şi lucrurile nu se opresc aici.

“Ar fi oportun să amintim de nefasta implicare a românilor, imediat după război, în masacrul de la Villarbasse. Din fericire atunci se aplica pedeapsa capitală şi aşa au fost împuşcaţi Barberu, Johann Puleu, Johann de Igntolui şi Franzisku Sapuritulu” (aluzie la masacrul din localitatea Villarbasse, din 1947, când Giovanni D’ Ignoti, Giovanni Puleo şi Francesco La Barbero au fost executaţi prin împuşcare după ce au torturat şi ucis cu sânge rece 10 oameni). Români erau cu siguranţă şi Leonarda Cianciullui (Leonarda Cianciulli Pansardi este un ucigaş italian în serie) şi Rina Fort (aluzie la Caterina Fort, care i-a ucis pe copiii şi pe soţia amantului). Ca să nu mai vorbim de contesa Bellentani (care şi-a ucis amantul după o relaţie furtunoasă de opt ani).

În concluzie, italienii au impresia că toţi românii fac parte din clanul Badalamentu, Provenzanul, Liggiu, Bontadeu, Rijnara sau Garda de Fier a lui Codreanu. Aceşti români au distrus imaginea unei ţări oneste, cu oameni ce au frica lui Dumnezeu.

“Slavă Domnului că în sfârşit ne-am dat seama că ei sunt vinovaţi de tot ceea ce se întâmplă rău la noi. Altfel am fi continuat să scotocim în zadar prin arhivele italiene şi sovietice. În sfârşit, justiţia poate restaura legea şi ordinea în ţara noastră nefericită.”

Versiunea integrala, in italiana, aici.

(Preluare http://vintilescu.blog.cotidianul.ro/2009/03/08/in-numele-violatorilor/)

Aparentele nu te fac mai bun sau mai rau

Art director: Catalin Burcea
Copywriter: Stefan Marinescu
Creative Director: Stefan Voloaca

Kultur Shock: Tutti Frutti

Roma Interiors

Carlo Gianferro a publicat in aprilie 2007, in Germania, cartea despre casele romilor din Europa de Est intitulata "Gipsy Architecture". Pozele sale cu interioare rome au fost extrem de apreciate in Europa si in SUA.
Intors in satele rome pentru a le arata publicatia, Carlo a fost primit cu multa ospitalitate de catre sateni si a repatruns in intimitatea caselor romani. Atunci a luat nastere colectia foto "Roma Interiors".

Sursa : http://www.carlogianferro.com/gypsyinteriors_1/index.php

"Racism makes me sick"

"Racism makes me sick" (Rasismul imi provoaca greata) este o campanie lansata pe 21 aprilie 2008 in Australia.
Unele dintre probleme fizice, cum ar fi tensiunea, bolile de inima, depresiea, anxietatea, nasterile premature pot fi cauzate direct de experietele de rasism.













link: http://osocio.org/message/racism_makes_me_sick/

Dragos Bucurenci despre initiativa Jurnalului National

JN a venit ieri cu o propunere stupidă şi inutilă: revenirea în administraţie la folosirea denumirii “ţigan” în loc de “rom”. Prostia în sine ar fi benignă, dacă n-ar fi pe prima pagină.

Dar motivaţia ei vine direct din anticamera fascismului: confuzia rom/român trebuie eliminată grabnic pentru că nu e drept să sufere toţi românii pentru crimele pe care le comit nişte etnici romi în Italia.

Nu, drept e să sufere toţi romii, pare să creadă autoarea articolului, şi, împreună cu ea, nenumăraţii comentatori ai articolului, bravi apărători ai neamului românesc, care dovedesc, odată în plus, că nu suntem cu nimic mai prejos de xenofobii şi rasiştii din Peninsulă.

Am semnat un drept la replică redactat de Alianţa Civică a Romilor din România şi trimis de mai multe organizaţii civice lui Marius Tucă. Îl reiau aici:


Stimate domnule redactor-şef,

Am luat cunostinţa din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional. Este lăudabil atunci când mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.

Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile au dreptul să solicite autorităţilor dreptul de a le fi recunoscută denumirea pe care o doresc.

Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul că, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura pe culoarele Parlamentului.

Există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă. În limba romani cuvântul “ţigan” nu există. Termenul ţigan nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de mulţi neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de o anumită parte a populaţiei. Termenul “ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.

Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a determinat pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.

Faptul că autoarea nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice - atât de dragi oricărui om de litere -, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate pusă în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).

E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României - şi, implicit, şi al jurnalistei -, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentată ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie într-ale democraţiei.

Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional, nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă “poporului” ceea ce ar dori să audă - asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional a unui “banal” proiect legislativ, care va contribui, de bună seamă, la rezolvarea marilor probleme ale naţiunii şi a relaţiilor bilaterale ale României cu statele europene.

Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişi pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.

Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi susţinătorii acestui demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.

De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.

Initiativa Jurnalului National: http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom

Articol preluat de pe www.bucurenci.ro

Ziarul Adevarul a incalcat normele deontologice- Protest initiat de Agentia de Monitorizare a Presei

„Harta hoţilor ţigani români din metroul de la Madrid” - Revista presei spanioleFirma care asigură secutritatea în metroul din Madrid a realizat o hartă- pliant în care sunt indicate zonele în care operează de cele mai multe ori hoţii, majoritatea ţigani de naţionalitate română.
„Portofelul tău este în pericol în această staţie”, intitulează ziarul „El Pais”, un articol în care este prezentată iniţiativa unei firme de securitate care a tipărit un pliant cu o hartă a celor mai periculoase staţii de metrou. Cartea de instrucţiuni pe care o primeşte fiecare angajat al firmei de securitate Prosegur, care se ocupă cu paza şi protecţia staţiilor de metrou din Madrid, conţine o hartă cu zonele cele mai populate de hoţi. Conform declaraţiilor oferite publicaţiei spaniole de către angajaţii firmei de securitate, majoritatea celor care fură în metrou sunt rromi, cetăţeni români.

Catre redactia cotidianului Adevarul
In atentia domnilor Adrian Halpert, Laurentiu Ciocazanu, Grigore Cartianu


In editia din 24 noiembrie, ziarul pe care il conduceti a publicat un articol semnat de Roxana Poll si intitulat “Harta hotilor tigani romani din metroul de la Madrid” - Revista presei spaniole”.
Parcurgand textul articolului aflam ca o firma de securitate din Madrid a realizat o harta a zonelor “in care operează de cele mai multe ori hoţii, majoritatea tigani de nationalitate romana.” Mai departe, autoarea ne spune ca, “Conform declaratiilor oferite publicatiei spaniole de catre angajaţii firmei de securitate, majoritatea celor care fura in metrou sunt rromi, cetateni romani”.
Am verificat informatia si am constatat ca ziarul spaniol citat de jurnalista Roxana Poll nu face nicio referire la “tigani” sau “romi”, vorbind exclusiv de infractorii “romani” sau de alte nationalitati care opereaza in capitala spaniola.
Consideram ca ziarul pe care il conduceti se face responsabil de un grav act de dezinformare intentionata, publicand o informatie inventata de jurnalista Roxana Poll.
Dincolo de flagranta incalcare a normelor profesionale, actul comis se incadreaza, conform legii nr. 48/2002 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare la art. 19. “Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia."

Scopul acestei manipulari are o motivatie rasista care nu este greu de demonstrat. Asocierea infractiunii cu o etnie oarecare constituie o incalcare flagranta a deontologiei profesionale si un act de iresponsabilitate jurnalistica de natura sa promoveze stereotipuri si prejudecati.

Speram ca ziarul Adevarul sa isi castige statutul de ziar de calitate respectand normele profesionale si publicul cititor, precum si dand dovada de responsabilitate fata de societate.

Razvan Martin
coordonator al Departamentului Anti-discriminare

Sursa originala- El Pays, Spania: http://www.elpais.com/articulo/madrid/cartera/peligra/estacion/elpepuespmad/
20081124elpmad_1/Tes

Sursa Adevarul: http://www.adevarul.ro/articole/harta-hotilor-tigani-romani-din-metroul-de-la-madrid-revista-presei-spaniole.html

Mahala Rai Banda vs Shantel - Mahalageasca

Mahala Rai Banda vs Shantel - Mahalageasca
Vezi mai multe video din Muzica »

"Lectia americana- Cand va vota si Romania un Obama?" ( www.ziare.com)

Ne place sau nu, Statele Unite ale Americii au dat din nou lumii o uriasa lectie de democratie. Americanii au trimis pentru prima data in istoria lor un negru la Casa Alba.

Votul acesta marcheaza un moment de cotitura, o schimbare profunda de care majoritatea observatorilor s-a indoit pana in ultima clipa.

Si totusi, tara in care cu numai 50 de ani de urma casatoriile intre albi si negri erau interzise, tara care avea o gramada de legi rasiale chiar pe vremea nasterii viitorului presedinte a reusit sa-si depaseasca fobiile si cliseele printr-un vot care va ocupa cu siguranta un loc cu totul aparte in istoria lumii.
[…]
Va imaginati romanii votand un presedinte cu origine tiganeasca asumata? Sau un maghiar? Varianta ar fi exclusa din start, fara a conta cat de capabil sau ce program are candidatul atat de nepotrivit, nu-i asa, etnic.

Este si acesta un prag psihologic, o varsta a democratiei in care mentalitatea se distileaza. Dupa 200 de ani, americanii l-au facut.
[…]
Pana si aceasta rusine ar fi aratat deja o schimbare de mentalitate, dar a fost cu mult mai mult. Romanilor nu le este rusine sa fie rasisti. Fac chiar un titlu de glorie din asta.
[…]
Americanii stiu ca nu pot pretinde schimbarea daca nu pun umarul la ea, ca nu pot astepta solutii daca nu incearca sa le inteleaga si nu le voteaza pentru ele, ca, la urne, sunt cei dintai care-si decid viitorul.

Pana la urma, au aratat din nou de ce sunt cea mai puternica democratie a lumii.

Ioana Ene

Sursa si articol integral:
http://www.ziare.com/Lectia_americana__Cand_va_vota_si_Romania_un_Obama__-464999.html