GREEN HOURS

1 IUNIE 2009 / H 20:30

Eveniment Ofensiva Generozităţii si laBOMBAstudios

Laborator Urban Mobil LUM(3) in parteneriat cu Green Hours

concert BILUNA JAM SESSION

COMUNITATEA COPIILOR RAHOVA-URANUS SI INVITAŢII:

ATI DE CHILE / ELECTRIC BROTHER / EMI / iORDACHE / ALEX ANASTASIU

VA ASTEPTAM!


LUM(3)2009

comunitatea de creATie

copiii: elisa, francisca, romeo, piciu’, mari, claudiu, mona, robert, andreea, vali, bubu, marinică, antonia, maria, rebeca, laur, mihai, bebicu, daniela, nicu, adi, alin, crina, indra, oana, florin, roxi, armando, marius, antonia, andreea.

maria draghici, irina gadiuta, ati de chile, mihai iordache, electric brother, paul dunca, gianina carbunariu, manuel pelmus, brynjar obel bandlien, neil coltofeanu, octavian andrei rusu, alexandru anastasiu, emanuel ionescu, carmen florescu, rolando matsangos, madalina ghitescu, virgil aioanei, margit olteanu, mihai pana, alexandra bulboaca, cristina eremia, japp werner, soraya werner, mircea toma, voicu radescu, nicolae mandea, sorin botoseneanu, david schwartz, bogdan georgescu, vlad nanca, constantin vica, teo zabava, nicoleta bitu, stefan constantinescu, giorgiana zachia, corina oprea, gergo pulay, felix vogel, vava stefanescu, mihai mihalcea, sofia mihailescu, liz minea, doru frolu, ruxandra balaci, irina radu, ioana prundurel, *

* un artist care a dorit sa ramana in anonimat


OFENSIVA GENEROZITATII si laBOMBA Centrul Comunitar pentru Educatie si Arta Activa Rahova-Uranus au ca tinta implementarea si dezvoltarea conceptului de arta comunitara, decentralizarea culturii si folosirea artei ca mijloc de transformare sociala.

FINANTATOR:

[file://localhost/Users/pcmac/Library/Caches/TemporaryItems/msoclip/0clip_image002.png]

PARTENERI LUM(3) 2009:

Centrul National al Dansului Bucuresti

Muzeul National de Arta Contemporana

INTERCULT

LET’S GO DIGITAL

Ambasada Regatului Tarilor de Jos

Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului


SPONSORI LUM(3) 2009:

galeria 26

romanicriss

dc communication

viewpoint


In luna iunie vor mai urma inca 2 concerte BILUNA JAM SESSION, in cadrul evenimentului Street Delivery si la Piata de flori George Cosbuc Rahova-Uranus. Datele vor fi comunicate ulterior.

Informatii suplimentare la labombastudios.blogspot.com si ofensivagenerozitatii.blogspot.com. Persoane de contact: Maria Draghici - telefon 0723 387 457, mail tekstura@yahoo.com si Irina Gadiuta - telefon 0721 649 746, mail gandiuta@gmail.com.

A II-a ediţie a FESTIVALULUI TZIG’N’JAZZ la Trianon, în Paris intre 26 si 28 mai

Întărită de succesul lansării sale în 2008, când 2500 de spectatori i-au aclamat pe Florin Niculescu, Didier Lockwood, Thomas Dutronc, Sansévérino, Angelo Debarre…, scena festivalului Tzig’n’jazz va deveni încă o dată un loc de întâlnire pentru două universuri muzicale, unde sensibilitatea şi swing-ul vor garanta un spectacol fermecător, plin de emoţie. O întâlnire unică pentru toţi cei îndrăgostiţi de jazz şi de muzica ţigănească.

Crescuţi pe ritmuri de muzică ţigănească, veritabili virtuozi români ai muzicii de vioară sau de acordeon, Costel Niţescu, Marius Apostol şi Emy Drăgoi îi sunt astăzi ambasadorii pe scena internaţională. Festivalul Tzig’n’jazz reprezintă pentru ei ocazia de a invita pe scenă artişti prestigioşi, întâlniţi în afara concertelor şi a festivalurilor, cu care împart aceeaşi pasiune pentru swing şi improvizaţie.

Pentru această a doua ediţie, Richard Galliano, Biréli Lagrène, Nicole Croisille, Anne Ducros, Stochelo Rosenberg, David Reinhardt, Andréas Oberg, Marian Petrescu... li se vor alătura pe scena Teatrului Trianon, pe 26, 27 şi 28 mai 2009.

Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Pentru mai multe detalii: http://www.icr.ro/paris/evenimente-6/a-ii-a-editie-a-festivalului-tzig-n-jazz-la-trianon-in-paris-intre-26-si-28-mai.html

Mircea Cartarescu despre etnia roma ( Evenimentul Zilei)

Mircea Cărtărescu: „Abandonarea etniei rome, care, fie că ne place sau nu, este o moştenire istorică şi o zecime din poporul român, ar fi un mare eşec al nostru, al tuturor”.

În timpul Primului Război Mondial, atât francezii, cât şi germanii tipăreau broşuri de propagandă în care-i prezentau pe inamici drept brute ucigaşe şi violatoare, monştri cu faţă umană care nu merită decât exterminarea. Erau şi prezentate cazuri concrete, cu detaliile cele mai revoltătoare: femei molestate în grup, prunci dezmembraţi, bătrâni torturaţi. Unele dintre aceste cazuri erau inventate de propagandă, dar altele erau cât se poate de reale. În vremuri de război, fiara sparge pojghiţa de civilizaţie din om. Civilizaţia, cu toate inhibiţiile ei (să nu furi, să nu ucizi, să nu râvneşti la femeia altuia), este o haină subţire peste natura noastră primitivă, şi-n cazul acesta e adevărat că haina-l face pe om.

În situaţii speciale: războaie, ciocniri de civilizaţii, intersectări etnice şi culturale, despuierea de umanitate a câtorva indivizi este inevitabilă. Rău e însă când exemplul lor e popularizat excesiv, emoţional, violent, ca să producă senzaţia că tot grupul din care face parte individul e subuman şi monstruos. E teribil când se instigă la eliminarea din omenire a unei faţete a acesteia, în numele superiorităţii şi purităţii altora. Căci frumuseţea omului constă tocmai în diversitatea sa. De-a lungul vremii însă, oameni deplini, după toate criteriile umanităţii, ca negrul, evreul, femeia, musulmanul, homosexualul, au fost descrişi ca fiind neoameni sau nu deplin oameni şi au fost trataţi ca atare. Rău este, prin urmare, să facem discriminări etnice, religioase sau de gen între oameni, indiferent în ce punct ne-am situa. Când începem să discriminăm, deschidem calea către soluţii radicale care, împinse la extrem, pot duce la tragedii şi la propria noastră dezumanizare.

Ţiganii din România sunt fiinţe umane şi cetăţeni români ca fiecare dintre noi. E uimitor că trebuie reamintite din când în când asemenea lucruri. Putem discuta avantajele şi dezavantajele democraţiei sau ale declaraţiei universale a drepturilor omului. Dar dacă am căzut de acord cu principiile lor, nu mai putem să le negăm ţiganilor umanitatea şi deplina cetăţenie. Nu-i mai putem descrie la nesfârşit ca pe o etnie de psihopaţi şi criminali, un grup apatrid, primitiv şi nenorocit, aşa cum foarte mulţi români îi consideră azi. De fapt, statul român este multietnic şi fiecare cetăţean al său e la fel de cetăţean ca oricare altul. În orice condiţii, statul are datoria să-şi protejeze cetăţenii, înăuntrul şi în afara graniţelor sale. Tot statul trebuie să aplice şi legea în fiecare caz individual în parte.

Continuarea articolului: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841358/SENATUL-EVZ-Din-nou-despre-tigani/

Ziarul "Adevarul" - Damian Drăghici: „Discriminarea ţiganilor începe în casele lor”

Discriminarea rromilor începe în propriile lor familii, acolo unde, 24 de ore din 24, copiii aud de la părinţi că ei sunt ţigani, iar ceilalţi sunt români, atrage atenţia artistul Damian Drăghici. Câştigător al unui premiu Grammy, Drăghici a cunoscut consacrarea muzicală în Occident şi tot acolo a decis să-şi asume public etnia din care face parte.

Artistul a mărturisit „La masa Adevărului” că, în majoritatea cazurilor, complexele de inferioritate ale oamenilor, indiferent de culoarea pielii, generează atitudini antisociale. Efortul personal, rezolvarea trebuinţelor primare şi toleranţa sunt, însă, cheia normalizării relaţiilor dintre minoritari şi majoritari în societatea românească. Şi Damian Drăghici este unul dintre cei care preferă să i se spună ţigan şi nu rrom, considerând că dezbaterile de acest gen sunt departe de a satisface nevoile comunităţii sale.

Artistul Damian Drăghici spune că el însuşi a petrecut o bună parte din viaţă având complexul că e diferit de ceilalţi şi că nu va fi acceptat de majoritari din cauza etniei.

CARTE DE VIZITĂ

• S-a născut la 31 martie 1970, la Bucureşti.
• A emigrat în Grecia înainte de 1989.
• A absolvit Berklee College of Music (Boston, SUA).
• Este liderul trupei Damian & Brothers.
• În 2006 a obţinut un premiu Grammy.
• A înregistrat 17 albume şi a semnat coloana sonoră a filmului „Piraţii din Caraibe 3”.

„Devenim ceea ce vrem să devenim”

- Adevărul: Mulţi ar fi tentaţi să spună că Damian Drăghici este ţigan aşa cum Barack Obama e negru, adică un om care nu mai are legătură cu etnia pe care şi-o asumă...

Damian Drăghici: Am 17 băieţi în trupă şi fiecare are caracterul său. În America am participat la nişte seminarii acum două luni. Ni s-a spus că s-a făcut un test şi că au luat doi gemeni identici şi i-au pus în două medii total diferite. După 20 de ani, în afară de câteva lucruri pe care le aveau în comun - le plăcea muzica şi aveau câteva cluburi preferate - erau total diferiţi. Amândoi aveau rădăcini într-o familie extraordinar de bună.

Concluzia a fost că mediul în care trăieşti este cel mai important. Dar la un alt seminar pe care l-am urmat a reieşit că poţi să trăieşti într-un mediu anume, însă totul depinde de tine, de ce vrei să faci. Ce-i drept, 90% din tot ce facem noi în ziua de astăzi sunt influenţele care le-am auzit în copilărie şi care s-au întipărit în subconştientul nostru, la 13-14 ani. În tot ceea ce facem, ne comportăm ca nişte copiii mici într-un corp mare.

- În trupa dumneavoastră vedeţi aceste diferenţe comportamentale?

Aş putea spune că şi la mine în trupă e acelaşi lucru. Sunt diferite caractere, diferite probleme acasă, diferite vârste, diferite concepţii asupra vieţii, tot felul de ciudăţenii. Unul dintre colegii mei, Gicu, băiatul cel mai grăsuţ din trupă, e puţin mai în vârstă şi are multă experienţă. Vine dintr-o familie rea de ţigani - unii sunt mai buni, alţii mai răi! -, a văzut cele mai urâte lucruri, a cântat pe la spoitori, pe la cocalari, a văzut mâni tăiate, săbii şi dintre toţi e singurul care niciodată nu a creat o problemă.


Continuarea articolului: http://www.adevarul.ro/articole/damian-draghici-discriminarea-tiganilor-incepe-in-casele-lor.html