JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ULTIMA ZI

In a treia si ultima zi, facem o scurta vizita la Ciucurova pentru a intalni romii rudari (lucratori in lemn). Ciucurova este o comuna destul de mare in care traiesc 170 de familii de romi. Privelistea satului, a caselor si dealurilor verzi este atat de idilica incat nu vrem sa mai plecam. Dupa ce am primit si o paine enorma, coapta pe vatra, am uitat de orice. L-am vizitat pe Ciolea (Stan Panait), rom rudar care, dupa ce ne-a aratat cum se face o lingura de lemn, ne-a si facut cadou cate una la fiecare. Nu poate trai numai din comertul cu linguri (pe care le vinde cu 1,2 lei). Nu prea se mai vand...

In comparatie cu romii din Babadag si Tulcea, romii rudari sunt curati, au case ingrijite, chiar daca din chirpici. Sunt muncitori, dar saraci. Din pacate, nu prea au ce munci pentru a putea trai decent. Primesc ajutor social, muncesc cu ziua in agricultura sau pleaca in strainatate. Aici toti isi dau copiii la gradinita si apoi la scoala. Daca nu ar fi atat de saraci, cred ca rudarii din Ciucurova ar fi cei mai fericiti dintre romii tulceni pentru ca traiesc intr-un loc de vis. Cu totii ne-am indragostit de satul lor.
Dupa un pranz scurt, din pacate am pornit spre Bucuresti.

Inchei acest jurnal cu speranta ca jurnalistii au fost la fel de impresionati ca si mine de ceea ce au gasit in Tulcea si aceasta experienta ii va motiva in tratarea in presa a subiectului “romi” din mai multe unghiuri de vedere decat pana acum.

Pentru mine, a fost inca o confirmare ca generalizarile negative pe care le citim sau le intalnim in comunicarea directa cu ceilalti apar doar din necunoastere si superficialitate, desi astazi, in Romania, la fel ca in toate statele civilizate, discriminarea este o actiune care se pedepseste prin lege. Romanii ar trebui sa afle aceste lucruri si din presa si sa priveasca altfel la cei de langa ei, de alta etnie.

Curajosii participanti la aceasta adevarata aventura si carora echipa S.P.E.R. le multumeste si ii invita sa comenteze cele spuse mai sus sunt: CECILIA PĂTRĂHĂU - Radio Constanţa (SRR), ELENA TUDOR - Europa FM, CRISTINA HURDUBAIA si operatorul Stefan Stoica - Realitatea TV, VLAD URSULEAN - România liberă, ALINA BĂDĂLAN si fotograful Ovidiu Mickis - Gândul, MARIAN TUROSU - Academia Caţavencu, OANA ROŞCA si operatorul Vlad Nicu - TVR - Redacţia Minorităţi, SORANA ENOIU - National Geographic.

Cu drag,
Marta Banescu

PS: Toate fotografiile de la link-ul urmator sunt numerotate cronologic si au nume pentru a putea identifica detalii ale povestii din jurnal:

http://picasaweb.google.com/sperorg/VIZITAINCOMUNITATILEROMEDINTULCEA2527Iunie#

JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA A 2-A

de Marta Banescu

Dupa cafelele din dimineata celei de a doua zi de vizita, intreaga echipa s-a deplasat in 3 cartiere de romi din municipiul Tulcea. Din cei 95.000 de locuitori ai orasului, 10% sunt etnici romi, turci, tatari, greci, lipoveni, ucrainieni, bulgari sau aromani. Se estimeaza ca 3000 dintre acestia sunt romi.

Primul popas a fost la Pichet. Aceasta cladire (imobil este aproape imposibil sa-l numesti) se afla la aproximativ 40 de minute de mers pe jos, prin camp, fata de centrul orasului. Cele 17 familii de romi care stau aici au fost evacuate acum trei ani dintr-un bloc din strada Alunisului ce apartinea unei fabrici. Locuiau in acea cladire cu acordul tacit al Primariei Tulcea. Fabrica a fost vanduta si noul proprietar i-a evacuat. Primaria le-a daruit Pichetul – “un ansamblu” de camere ce apartinea pe vremuri Ministerului Apararii. Fotografiile vor dezvalui mai bine conditiile de trai ale oamenilor de aici. Exista si o hotarare judecatoreasca prin care Primaria este obligata sa asigure conditii de trai decent in Pichet, neaplicata inca (Dumitru Vasile, avocat, Presedintele Asociatiei Romilor „Egalitate de sanse”). Oamenii maturi vorbesc cu jurnalistii, copiii vor sa li se faca poze. Par foarte bucurosi. Si totusi...Catalin Ciubotaru (12 ani) ne spune ca nu poate merge la scoala pentru ca nu are certificat de nastere. Parintii lui sunt in Spania si el sta aici cu bunica si inca un frate. Nu mancase de alaltaieri la pranz. Nicoleta Postica (28 ani) ne arata camera pe care o are in Pichet si unde traieste impreuna cu cei 4 copii. Singura sursa de venit este alocatia copiilor: 160 lei. Chiria la Pichet este de 5 lei si mai trebuie sa plateasca apa, lumina si taxa TV. Televizoare si telefoane mobile au toti. Hans Daniela ne arata si ea un fel de paine pe care a facut-o pentru a-si hrani cei 3 copii. Parintii ni se plang ca din cauza poluarii cu “praf rosu” (bauxita), copiii au probleme respiratorii. Ne arata atat dovezile de la medic, cat si praful rosiatic de pe gardul din vecinatate. Domnul primar nu ii crede pentru ca fabrica - sursa a prafului de bauxita – “este inchisa de 2 ani”. Sistemul de canalizare este defect, drept urmare locuitorii Pichetului folosesc o cladire parasita din apropiere, drept toaleta.

Parasim locul de la marginea orasului si ne indreptam spre cartierul Zagan. “Groapa” Zagan si strada Orizontului sunt doua zone periferice cu probleme. In Zagan s-au stabilit romi, majoritatea musulmani, din Tulcea, dar mai ales din alte localitati. Au case din chirpici. Aici am gasit unul dintre ultimii hamurari: Dumitru Gheorghe. Ne-a prezentat atelierul si un ham finisat... desi, nu prea mai are vanzare...

Groapa Zagan este teren inundabil. Primaria a obtinut fonduri pentru a construi aici o Minidelta – zona de agrement si sursa de venit. Foarte frumos, dar ce facem cu oamenii? “Toti romii vor fi evacuati”. Celor 20% dintre ei care au acte doveditoare ca sunt tulceni, domnul primar Constantin Hogea “se va stradui sa le gaseasca locuinte”. Ceilalti 80% “Nu ma intereseaza! Pentru ca nu sunt din acest oras. Tot ce pot sa fac este sa ii indemn prieteneste sa se intoarca de unde au venit” (Primar Constantin Hogea).

Ne mutam putin mai sus pe strada Orizontului sa facem cunostinta cu Napoleon Drosu care face “caramizi” de chirpici. Nici el nu are cum sa traiasca numai din asta. Copiii ni se plang ca nu ii ajuta nimeni sa isi faca actele pentru a putea merge la scoala. Parasim dezamagiti si aceasta strada.
Dupa o scurta cafea la o terasa de pe faleza Dunarii, mergem cu totii la mult asteptata intalnire cu Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea.
Dupa o introducere despre coabitarea perfecta dintre romani si cetatenii celorlalte 14 etnii, domnul primar ne povesteste despre romi: cea mai mare problema a lor este lipsa educatiei. Romii refuza sa mearga la scoala si copiaza comportamentul parintilor. Cineva din grup are o replica: “este cam dificil sa mergi la scoala daca nu ai unde sa te speli inainte de a pleca de acasa”.

Jumatate din infractorii orasului sunt romi; agentii economici cu prejudecati rasiste nu vor sa ii angajeze dar, “la rau nu se raspunde cu rau pentru ca apoi sa astepti bine. Trebuie sa raspunzi cu bine. Din pacate, romii tulceni sunt murdari, galagiosi si indecenti. Daca le salubrizam cartierul, in 2 saptamani redevine la fel de murdar ca inainte. Am renuntat... Imi asum lipsurile si incerc sa ma corijez, dar nu este simplu.” – incheie domnul primar, destul de putin afectat de situatie.
Suntem dezamagiti de intalnire si incepem sa ne gandim ca, cu cat o comunitate este mai mare, cu atat problemele sunt mai greu rezolvabile...
A doua zi se incheie cu o cina si o plimbare prin oras in cautarea unui loc cu muzica, de socializare. Nu l-am gasit, dar am zabovit pe o terasa de pe malul Dunarii.

JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA 1

de Marta Banescu

Prima zi din prima vizita de presa in comunitatile de romi din judetul Tulcea, in cadrul programului S.P.E.R. - pe langa oboseala -, s-a soldat cu o fructuoasa descindere in cartierul Bendea al orasului Babadag. Aici locuiesc aproximativ 3400 de romi musulmani cunoscuti sub numele de xoraxaj [horahai].
Dupa o documentare pe “hartie”, primita in mapa de presa, jurnalistii au avut prilejul sa se informeze “live”, in comunitate, despre conditiile de trai ale romilor din Babadag, problemele cu care acestia se confrunta, obiceiuri, traditii si particularitati religioase.

Cei opt jurnalisti au fost insotiti de Elena Franga – consilier pe problemele romilor in Prefectura Tulcea, Gabriela Ciobanu – consilier, expert rom in Primaria Babadag, Gabi Stoica – inspector si mediator scolar, Daniela Ghiban – consilier pe problemele romilor in Primaria Tulcea, Niculina Iosif – presedinta Partidei Romilor, membrii echipei SPER si Marius Jitea, din partea Secretariatului General al Guvernului, Felicia Olteanu – brav voluntar in program.

Vizita in comunitate a debutat la una dintre cele mai sarace familii: Pomac. Cu 10 copii, Pomacii traiesc in conditii sub-umane. In aceeasi curte exista 7 bordeie din chirpici (aici locuiesc mai multe familii din neamul Pomac), fara conditii minine de trai. Copiii umbla dezbracati si murdari. Parintii se plang ca pana si cei aproximativ 300 de lei primiti pentru copii sub forma de ajutor social/alocatii trebuie impartiti tuturor familiilor din curte. Altfel, apar conflicte si se ajunge la violenta fizica. Adultii nu au locuri de munca.

Dupa parasirea acestei prime gospodarii, am vizitat altele cu case mari, curate, ingrijite, chiar luxoase pe alocuri. Gazdele ne povestesc ca fac bani din vanzarea “marfii” – comert ambulant in intreaga tara – sau din munca in strainatate. Tara aleasa, de catre toti cei aproximativ 10% din romii musulmani care merg in strainatate, este “Portocalia” (Portugalia). Ne spun ca, precum la romani, exista si intre ei “neghine” ca Pomacii: “ei nu au bani pentru ca sunt puturosi si refuza munca. Tot ce primesc ca ajutor beau si petrec”. Se pare ca Pomacii sunt cazuri izolate.

Oricati bani ar avea totusi, familiile de romi din Babadag nu permit fetelor sa mearga la scoala decat maxim pana in clasa a patra. Motivele sunt diverse: fie se vor marita de timpuriu (max. 15 ani), fie se tem ca “vor fi rapite si ulterior vandute” (Niculina Iosif), fie le este rusine pentru ca romanii rad de portul lor traditional obligatoriu – salvari – (Hogea Evren Ussein), sau, cel mai adesea, pentru ca parintii sunt plecati tot timpul de acasa cu marfa, iar ele trebuie sa ramana si sa aiba grija de fratii mai mici. Doar baietii se chinuie sa termine opt clase pentru a li se permite participarea la examenul de conducere auto. Daca nu ar fi acest motiv, nici ei nu ar merge la scoala pentru ca “nu le place si, cel mai important, nu le foloseste la nimic”, spun tinerii romi din familiile vizitate. Pana acum putina vreme, se duceau la scoala si pentru ca era singura modalitate de ridicare a alocatiei. Acum aceasta se distribuie prin posta. Copiii din familiile cu un trai cat de cat decent frecventeaza gradinita. De cele mai multe ori, acestia reusesc sa termine si ciclul primar.

Drumurile in cartier nu sunt asfaltate, ci doar pietruite. Exact in timpul vizitei noastre, in Bendea se faceau masuratori pentru introducerea sistemelor de canalizare si apa.

Dupa vizita in comunitate, tot grupul de aproximativ 20 de persoane a participat la intalnirea cu primarul orasului Babadag, Ion Dardac.
La discutie s-a incercat conturarea unui portret al comunitatii. Se pare ca cei 3400 de romi (din cei aproximativ 10 200 de persoane din localitate) provin din inmultirea a aproximativ 14 familii care existau la Babadag in anii `50. Maria Iosif, director la scoala C-tin Brancoveanu considera, la fel ca si Primarul Dardac, ca o gradinita in comunitate este esentiala, chiar daca va fi frecventata numai de romi, drept urmare, “segregata”. Concluzia lor, in urma intalnirii, a fost aceea ca etnicii romano-turci de aici pot fi ajutati si mai mult, important este ca ei sa vrea. Reprezentantii primariei spun ca romii de aici traiesc dupa alte reguli si au alte principii decat cele ale romanilor. Un studiu antropologic al comunitatii se impune pentru a stabili care sunt prioritatile lor si solutiile de atragere in scoala.

Inainte de intoarcerea la hotel, am vizitat si Geamia din Babadag – cea mai veche biserica musulmana din Romania, monument istoric. Evren Ussein - Hogea (preot musulman) si consilier in Primarie, ne-a primit cu caldura si ne-a explicat ca romii musulmani sunt foarte credinciosi – in ciuda faptului ca primesc ajutoare de la reprezentantii cultului penticostal care incearca sa-i converteasca. Hogea Evren este considerat de catre romii musulmani din Babadag liderul lor spiritual. Este un lider informal pentru ca nu mai exista bulibasa.

Dupa un dus racoritor, toata echipa a incheiat prima zi de vizita cu o cina copioasa la City Hotel din Tulcea. Acum suntem cu totii obositi, intr-una din camere, ne uitam la fotografii si povestim despre experienta. Fotografii vom pune si pe blog curand, un pic macar sa impartasim cu voi ce am vazut aici.


De pe frontul dobrogean,
Marta Banescu, PR SPER, care se simte minunat facand ce a facut astazi.

S.P.E.R la Street delivery

Buna tuturor!

Noi in acest week-end am iesit in strada, mai exact pe Arthur Verona, la evenimentul Street Delivery - www.streetdelivery.ro

Standul nostru a fost vizitat de cateva sute de persoane, unii au desenat, altii au scris mesaje anti-discriminare, au probat costume traditionale rome sau pur si simplu au citit informatii despre romi din brosurile noastre.

Am avut parte si de ajutor, din partea voluntarilor, dintre care ii mentionam pe Tomas, de 14 ani, graffer si, asa cum s-a dovedit, entertainer pentru public foarte talentat, dar si pe doctorul Ardeshir Vahidi, din Targu Mures, care a venit la standul nostru sa le scrie, trecatorilor, numele in caractere persane. Asa cum veti vedea in fotografii scrierea persana este grafica pura, de o frumusete aparte.
De asemenea, multumiri lui Razvan si prietenilor sai pentru ca au venit sa ne cante melodii precum "Satra" si ritmuri traditionale romani, cat sa facem si un mic atelier muzical.

Una peste alta noi ne-am simtit excelent la Street Delivery, am avut parte de un public foarte dragut si activ.

Le multumim organizatorilor, voluntarilor, vizitatorilor si mai ales micilor artisti care au desenat pe tema non-discriminarii!
Teo Zabava, S.P.E.R.

Mai multe poze de la Street Delivery: http://picasaweb.google.com/sperorg

Gypsy Portrait Throug Time- gelem gelem

La Street delivery gasim de toate

"Avem arhitectură, muzică, street art, tîrgul de purici (târg de vechituri și haine vintage), performance, expoziții, film, workshop, copii.

Între 12 și 14 iunie Strada Arhur Verona din București se va transforma, pentru a patra oară, într-o platformă urbană de arte și arhitectură.

Anul acesta venim și cu o tarabă de after party stay tuned."


http://streetdelivery.ro/stiri/la-street-delivery-avem-de-toate/