Emisiunea "Rom European"

Platforma de comunicare S.P.E.R. - Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma, contine si productia de televiziune Rom European care a fost difuzata la TVR 1. Seria de emisiuni va continua din toamna dar, pentru cei care sunt doresc sa vada sau sa revada fragmente, va invitam sa accesati linkul www.romeuropean.ro.

"Napoli, Roma si Calarasi"

Napoli, Roma si Calarasi from Nicu Dumitru on Vimeo.

Asteptam feedbackul vostru pentru a finaliza textul codulului etic antidiscriminare

Gasiti mai jos forma actuala a codului etic, asa cum a fost formulata in urma dezbaterii „Ura virtuala vs. responsabilitate reala”. Codul etic reprezinta un set de aspiratii, si nu unul de reguli impuse, un manifest prin care - speram noi- actorii implicati isi vor exprima public atasamentul fata de principii etice nondiscriminatorii. Asumarea acestuia trebuie inteleasa ca o actiune voluntara de solidaritate care sa incurajeze respectarea drepturilor omului in spatiul on-line.

Dat fiind faptul ca el este un bun al tuturor , asteptam pana pe data 30 iulie 2009 feedbackul vostru (completari si/sau modificari pe textul codului, precum si propuneri de cai de popularizare), direct pe blog sau la adresa sper@ldk.ro, pentru a imbunatati si apoi promova impreuna codul etic antidiscriminare.


COD ETIC ANTIDISCRIMINARE
DOCUMENT IN LUCRU

I. Preambul manifest

Fiecare persoana are dreptul inviolabil la libera exprimare atat timp cat acesta nu afecteaza drepturile fundamentale ale altor persoane*.
Media online este un instrument care aduce noi posibilitati de comunicare si noi modalitati de a servi publicul.
Ca orice mijloc de comunicare in masa, media online trebuie sa-si cladeasca credibilitatea, asa cum a facut si media traditionala. Un mijloc prin care media online poate dobandi credibilitate si isi poate spori calitatea este asumarea unor mecanisme de autoreglementare asemanatoare celor din media traditionala.
Continutul generat de utilizatori este o componenta esentiala in construirea unor comunitati online si in exploatarea potentialului de interactivitate oferit de Internet. De asemenea, continutul generat de utilizatori este un element al mediei online ce contribuie la extinderea pietei ideilor, oferind posibilitatea de a aprofunda anumite teme de interes si conectand oameni cu interese asemanatoare.
Moderarea echilibrata a forumurilor de discutii contribuie la imbunatatirea calitatii intregului continut, adaugand forta si incredere elementelor de continut online, dinamizand dezbaterile. Prin contrast, dezbaterile nemoderate pot duce la insulte, atacuri la persoana si comentarii de calitate indoielnica, care pun intr-o lumina nefavorabila produsul promovat.
Demersul redactarii unui cod etic pentru media online vine ca o alternativa la initiativele legislative recente care risca sa afecteze grav libertatea de exprimare. Legislatia existenta contine deja reglementari care sanctioneaza penal discursul ce incita la ura, xenofobia, negarea holocaustului sau promovarea ideologiilor fasciste.
Acest cod etic trebuie vazut ca un set de aspiratii si nu ca un set de reguli, un manifest prin care se exprima public atasamentul fata de principii etice nondiscriminatorii.
Societatea este diversificata atat din punct de vedere al culorii pielii, apartenentei etnice, nationalitatii, orientarii sexuale, sexului cat si din punctul de vedere al opiniilor, viziunilor politice, religiei. Codul etic este un indrumar bazat pe principii etice care stau la baza oricarei societati deschise, in care oamenii nu sunt exclusi social pe baza etniei, culorii pielii, orientarii sexuale etc.
Codul nu are un mecanism propriu - zis de implementare. Implementarea principiilor etice existente aici se face prin asumarea acestuia de catre fiecare actor implicat, acestea aplicandu-se oricarei forme de continut online: text, audio, video, fotografii.
Preluarea codului etic reprezinta un gest de solidaritate pentru transformarea spatiului on-line intr-un mediu in care drepturile omului sunt respectate.

II. Norme
In redactarea materialelor si moderarea comentariilor care mentioneaza minoritati si grupuri vulnerabile, jurnalistii, bloggerii, administratorii paginilor web si moderatorii continuturilor online, cu responsabilitate, vor:

· promova libertatea de exprimare, incurajand dezbaterea de idei si discutiile in contradictoriu, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu continutul acestora;
· respecta partenerii de dialog, combătând ideile, dar nu atacand partenerii de dialog!
· descuraja discriminarea prin intermediul internetului. Insultele sau afirmatiile rasiste, homofobe, sexiste sau discriminatorii fata de alte minoritati sau grupuri dezavantajate si incitarea la ura sunt intolerabile;
· evita incitarea la violenta si la comiterea de ilegalitati prin mesaje si comentarii;
· respecta demnitatea semenilor lor si vor evita mentionarea apartenentei la o anumita minoritate sau grup vulnerabil daca acestea nu sunt relevante, indiferent dacă este vorba de o minoritate nationala, etnica, rasiala, religioasa, sexuala, de vârstă sau de dizabilitate, precum si orice alt criteriu care ar putea genera discriminarea;
· evita utilizarea stereotipurilor si prejudecatilor cu privire la rasa, varsta, sex, orientare sexuala, religie, etnie, dizabilitate, statut seropozitiv sau orice alt criteriu; isi vor identifica propriile stereotipuri si prejudecati si se vor asigura ca nu le afecteaza comunicarea;
· respecta dreptul fiecarei persoane sau grup de persoane la autoidentificare/ de a fi numit asa cum isi doreste;
Principiile expuse mai sus se vor aplica inclusiv moderarii forumurilor/blogurilor/paginilor web ale mediilor online sau traditionale.

*va oferim un exemplu care ilustreaza motivul pentru care noi consideram necesara promovarea unor valori antidiscriminare:
Urban Iulian: http://www.urbaniulian.ro/2009/07/13/omoara-fura-si-ameninta-un-roman-ucis-cu-lovituri-de-cutit-in-inima-si-cap-de-tigani-la-comanesti/ si comentariul „astia de la Comanesti trebuie degraba linsati de cetateni, ca sa se dea un exemplu rapid”

"Cantec de cioara" de Mircea Toma

"Astia de la Comanesti trebuie degraba linsati de cetateni“

Mai acu’ vreo doua saptamani am participat la o intalnire - organizata in cadrul programului guvernamental S.P.E.R. (http://www.sper.org.ro/blog/) - cu bloggeri, oengisti, un jurist si emisari ai guvernului. Daca e bine sau rau ca blogerimea romana sa isi impuna niste reguli. Anume cum sa se comunice despre ai de-s mai expusi discriminarii – romi, homosexuali, batrani, persoane cu dizabilitati si alti napastuiti de vocea majoritatii. Cabral a venit in tricoul cu „Cioara“: era la cateva zile de cand isi postase emotionanta scrisoare catre fiica lui (www.cabral.ro/de-sufletel/iarta-ma-copila-mea). Cu toate experientele nefericite din blogosfera, pana la urma n-a ramas nimeni care sa simpatizeze cu reglementarea prin lege (exista un proiect de lege in care se propune pedeapsa cu inchisoarea pentru „discursul discriminator“). Nici eu nu sunt de acord cu o lege de care se poate abuza pentru a limita libertatea de exprimare. Pe de alta parte, aveti in motto o mostra de reactie la textul ne-autoreglementat al unui senator (Iulian Urban) care-si exprima, pe blogul personal, admiratia pentru violenta interetnica. Libertatea de exprimare nu permite instigarea la omor. De aceea nu vad un pericol ci un castig pentru libertate ca un grup de bloggeri sa-si asume un manifest antidiscriminare. E sigur ca aceia care o vor face vor deveni, la randul lor, o minoritate atacata. Dar, vorba lui Costi Rogozan, macar se pot oferi ca teren pentru dezbatere, nu pentru paruieli. Nu va fi o cascada, va fi un strop. Dar e inca unul. In presa conventionala (uite, Costi, ca nu o neglijam) exista exemple de succes: incursiunea violenta a suporterilor Ujpest ar fi fost tratata in presa de acum 10 ani ca atac al Ungariei asupra Romaniei si ar fi starnit tensiuni intre romani si unguri; azi, cu exceptia a vreo doi dinozauri, ziaristii au vazut nu „Ungaria“, ci cateva zeci de suporteri tembeli. Deci se poate.

http://bucuresti.24fun.ro/articol/cantec_de_cioara-3903.html

S.P.E.R. A ORGANIZAT UN SEMINAR DEDICAT CULTELOR RELIGIOASE

"Prima atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care şi 40 de sălaşe de “aţigani”.

Tot la Tismana au hotărât şi membrii echipei S.P.E.R. împreună cu reprezentanţi ai Patriarhiei Române, să se întâlnească în cadrul unui Seminar dedicat cultelor religioase. Am avut plăcerea de a cunoaşte părinţi consilieri pe probleme sociale din cadrul Patriarhiei şi Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, preoţi catolici şi pastori adventişti. Cu această ocazie, am aflat detalii despre programele sociale care se desfăşoară sub patronajul Bisericii, despre centrele de zi unde persoane din categorii defavorizate - primesc hrană şi îmbrăcăminte, au acces la educaţie şi intermediere pentru a-şi găsi locuri de muncă.

După o descriere a activităţilor cuprinse în programul guvernamental S.P.E.R., invitaţii noştri s-au arătat deschişi în a promova mesajele anti-discriminare şi non-violenţă în rândul credincioşilor. La finalul întâlnirii, cei prezenţi au fixat paşii următori pentru a genera o strategie comună de comunicare, o campanie integrată (concomitentă, coerentă şi constantă) atât în biserici – prin intermediul preoţilor, cât şi în media religioasă pentru informare şi combatere a prejudecăţilor structurale privind romii.

In relaţia cu Dumnezeu, oamenii sunt egali, indiferent de educaţie, vârstă sau etnie.

"Many Roma in Europe are stateless and live outside social protection"

Pe batranul continent exista si astazi membri ai etniei rome care sunt "europeni", ca noi toti, dar, paradoxal, nu au nicio cetatenie (nationalitate). Acest "statut" ii lipseste de drepturile si obligatiile comune europenilor care poseda documente de identitate. Este vorba de drepturi de toate felurile, inclusiv cele sociale (dreptul la munca, dreptul la protectie sociala etc.), ceea ce adauga inca o dimensiune excluziunii si discriminarii multiple cu care se confrunta populatia roma. Fata de aceasta situatie isi exprima preocuparea Consiliul Europei, prin vocea Comisarului pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, intr-un comunicat diseminat pe Yahoo! Group-ul [romania_eu_list] de catre Dna Mariana Nitelea, pe care il preluam si noi mai jos. Chiar daca Romania nu este amintita, situatia se regaseste si la noi, de aceea directiile de interventie sugerate de comisar ne privesc deopotriva.

Many Roma in Europe are stateless and live outside social protection

[06/07/2009] There are Roma in a number of European countries who have no nationality. They face a double jeopardy - being stateless makes life even harder for those who are already stigmatized and facing a plethora of serious, discrimination-related problems. For those who happen to be migrants as well, their situation is even worse.

Many Roma lack personal identity documents which hinders their access to basic human rights, such as education and health services, and increases their susceptibility to continued statelessness. In fact, estimates indicate that thousands have no administrative existence at all. They often have never obtained a birth certificate and do not overcome administrative hurdles when trying to be recognised by the State. They live entirely outside of any form of basic social protection or inclusion.

This is largely a hidden problem. Naturally, it is difficult to establish facts in this area but too little effort has been made by state authorities to collect relevant data about the scope and nature of this systematic marginalisation. As repeatedly noted by the European Committee of Social Rights, states have an obligation to identify the dimension of the exclusion of vulnerable groups such as the Roma, including through statistical means.

Absence of data, only estimates available

There are no precise statistics on the number of stateless Roma. Estimates in South Eastern Europe indicate the following: Bosnia and Herzegovina: 10 000; Montenegro: 1 500; Serbia: 17 000; Slovenia 4 090 (citizens of former Yugoslavia, many of whom are ethnic Roma).

According to the UNHCR the great majority of the persons referred to as stateless face problems being formally recognized as citizens of the country where they are habitually resident. This is because they lack proper registration and documentation and encounter many difficulties in their attempt to obtain proof of nationality.

Political developments in recent years have made Roma in Europe more vulnerable. The break-up of former Czechoslovakia and former Yugoslavia caused enormous difficulties for persons who were regarded by the new successor states as belonging somewhere else - even if they had resided in their current location for many years.

The Czech Republic used a citizenship law which made tens of thousands of Roma stateless (the intention was that they should move to Slovakia). This law was, however, amended after interventions from Council of Europe and others in 1999. Thereby the main part, though not all, of the problem was finally resolved.

In Slovenia several thousand persons, among them many Roma, became victims of a decision to erase non-Slovene residents from the Register of Permanent Residents. They had missed a deadline and had not sought or obtained Slovenian citizenship soon after the independence of the country. Many of them had moved to Slovenia from other parts of Yugoslavia before the dissolution of the Federation.

Croatia and “the former Yugoslav Republic of Macedonia” also adopted restrictive laws which made access to nationality very difficult. Again, this hit Roma people in particular. One consequence was that those who had migrated to other parts of Europe were in limbo; they were not accorded nationality either by their host country or by the new states which had emerged in the areas where they had previously lived.

The Kosovo[1] conflict led to a large displacement of Roma people primarily to Serbia, Bosnia and Herzegovina, Montenegro and “the former Yugoslav Republic of Macedonia” but also to other countries outside the region. While in Kosovo recently, I met with one NGO which is currently working on a large civil registration project, hoping to register the 10 000 to 11 000 members of the community who find themselves with no papers. It is not acceptable that European citizens are deprived of their right to a nationality – a basic human right. It is necessary to address this problem with much more energy than has been done so far.

European host states where children of Roma migrants have been born and have lived for several years should do their utmost to provide a secure legal status to these children and their parents. Both the UN Convention on the Rights of the Child and the International Covenant of Civil and Political Rights stipulate that children shall have the right to acquire a nationality. In other words, the host country has an obligation to ensure that children do have a citizenship; the fact that their parents are stateless is no excuse.[2]

When in Italy last January I was pleased to learn that the government was preparing draft legislation to provide Italian nationality to stateless minors whose parents had left the war-torn former Yugoslavia and where at least one of their parents was in Italy prior to January 1996. The government also announced that it would ratify the 1997 European Convention on Nationality without any reservation.[3] A number of Roma stateless children will benefit from such legislative developments - when adopted.

Problems relating to nationality also affect many adult Roma. When in Montenegro, I learned about the impressive efforts of the UN High Commissioner for Refugees who is trying to break the vicious circle caused by the absence of identity documentation. Without such papers individuals are hindered from asserting their most basic rights. The programme has already helped a great number of individuals including some who had left Kosovo.

I also noticed positive steps during a visit to “the former Yugoslav Republic of Macedonia”. Progress has been made to ensure that Roma can attain personal documents including birth certificates, identity cards, passports and other documents related to the provision of health and social security benefits.

These are the good examples. However, it should be remembered that such measures are an obligation. The Strasbourg Court has stated that the non-provision by states of proper personal documentation which would facilitate employment, medical care or providing for other crucial needs, may indeed contradict the right to private life, a human right protecting the individual’s moral and physical integrity.[4]

The Council of Europe has been a pioneer in the field of protecting Roma rights. The messages coming from its various bodies emphasize that host states should employ all possible means to end the de facto or de jure statelessness of Roma and provide them with a nationality, in accordance with the standards of the 1997 European Convention on Nationality and the 2006 Council of Europe Convention on the Avoidance of Statelessness in relation to State Succession. Both treaties contain general principles, rules and procedures of the utmost importance for the effective enjoyment of the human right to a nationality in Europe. Some core provisions are:

- respect for the overarching principle of non-discrimination in law and practice;
- obligation on states to avoid statelessness, including in the context of state succession;
- obligation to grant nationality to children born on their territories and who do not acquire another nationality at birth;
- restrictive conditions on loss of nationality by law;
- duty of states to reason and provide in writing their nationality-related decisions.

The problem of the stateless Roma must be addressed with determination. They often do not have the means to speak out themselves. A study recently published by the EU Fundamental Rights Agency showed also that many Roma do not know how to approach ombudsmen and other national human rights institutions.

National human rights action plans should pay attention to the urgent need to provide resources to facilitate legal work for stateless Roma. In Croatia a free legal aid scheme for Roma was put into place in 2003. This was a good step to promote the necessary legal empowerment. Many more initiatives of this kind are needed.

Thomas Hammarberg

________________________________
[1] All reference to Kosovo, whether to the territory, institutions or population, in this text shall be understood in full compliance with United Nations Security Council Resolution 1244 and without prejudice to the status of Kosovo.
[2] Convention of the Rights of the Child, Article 7 and International Covenant on Civil and Political Rights, Article 24.
[3] Paragraphs 54-55 of Italy’s comments on my Report of 16/04/2009. Although to date it has still not done so.
[4] See Smirnova v Russia, judgment of the European Court of Human Rights, 24/10/2003, paragraphs 95-97.

Proiectul de COD ETIC ONLINE

Aşa cum v-am promis, vă prezentăm mai jos, concluziile dezbaterii despre discriminarea în mediul virtual organizată de S.P.E.R.

Organizatorii au atras atenţia asupra discursului intolerant propagat prin intermediul internetului şi au formulat, împreună cu invitaţii la dezbatere, textul primului cod etic antidiscriminare ce urmează a fi aplicat în mediul virtual.

Codul etic rezultat conţine un set de principii şi preambul, în care sunt enumerate ideile fundamentale care stau la baza normelor deontologice propuse prin acest document.

Următoarele acţiuni din cadrul proiectului guvernamental S.P.E.R. vizează promovarea codului pentru a fi asumat de cât mai multe medii online.

Vă invităm să citiţi textul codului, aşa cum a rezultat din dezbaterea din 7 iulie. Timp de 14 zile, puteti să comentaţi direct pe blog sau scriind la adresele teo.zabava@ldk.ro sau sper@ldk.ro.

COD ETIC ANTIDISCRIMINARE
DOCUMENT IN LUCRU

I. Preambul
Fiecare persoana are dreptul inviolabil la libera exprimare atat timp cat acesta nu afecteaza drepturile fundamentale ale altor persoane.
Media online este un instrument care aduce noi posibilitati de comunicare si noi modalitati de a servi publicul.

Ca orice mijloc de comunicare in masa, media online trebuie sa-si cladeasca credibilitatea, asa cum a facut si media traditionala. Un mijloc prin care media online poate dobandi credibilitate si isi poate spori calitatea este asumarea unor mecanisme de autoreglementare asemanatoare celor din media traditionala.

Continutul generat de utilizatori este o componenta esentiala in construirea unor comunitati online si in exploatarea potentialului de interactivitate oferit de Internet. De asemenea, continutul generat de utilizatori este un element al mediei online ce contribuie la extinderea pietei ideilor, oferind posibilitatea de a aprofunda anumite teme de interes si conectand oameni cu interese asemanatoare.

Moderarea echilibrata a forumurilor de discutii contribuie la imbunatatirea calitatii intregului continut, adaugand forta si incredere elementelor de continut online, dinamizand dezbaterile. Prin contrast, dezbaterile nemoderate pot duce la insulte, atacuri la persoana si comentarii de calitate indoielnica, care pun intr-o lumina nefavorabila produsul promovat.
Demersul redactarii unui cod etic pentru media online vine ca o alternativa la initiativele legislative recente care risca sa afecteze grav libertatea de exprimare. Legislatia existenta contine deja reglementari care sanctioneaza penal discursul ce incita la ura, xenofobia, negarea holocaustului sau promovarea ideologiilor fasciste.

Acest cod etic trebuie vazut ca un set de aspiratii si nu ca un set de reguli. Principiile etice prezente aici se aplica oricarei forme de continut online: text, audio, video, fotografii.
Societatea este diversificata atat din punct de vedere al culorii pielii, apartenentei etnice, nationalitatii, orientarii sexuale, sexului cat si din punctul de vedere al opiniilor, viziunilor politice, religiei. Codul etic este un indrumar bazat pe principii etice care stau la baza oricarei societati deschise, in care oamenii nu sunt exclusi social pe baza etniei, culorii pielii, orientarii sexuale etc.

Codul nu are un mecanism propriu - zis de implementare. Implementarea principiilor etice existente aici se face prin asumarea acestuia de catre fiecare actor implicat.

II. Norme
In redactarea materialelor si moderarea comentariilor care mentioneaza minoritati si grupuri vulnerabile, jurnalistii, bloggerii, administratorii paginilor web si moderatorii continuturilor online, cu responsabilitate, vor:

- promova libertatea de exprimare, incurajand dezbaterea de idei si discutiile in contradictoriu, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu continutul acestora;
- respecta partenerii de dialog, combătând ideile, dar nu atacand partenerii de dialog!
- descuraja discriminarea prin intermediul internetului; insultele sau afirmatiile rasiste, homofobe, sexiste sau discriminatorii fata de alte minoritati sau grupuri dezavantajate si incitarea la ura sunt intolerabile;
- evita incitarea la violenta si la comiterea de ilegalitati prin mesaje si comentarii;
- respecta demnitatea semenilor lor si vor evita mentionarea apartenentei la o anumita minoritate sau grup vulnerabil daca acestea nu sunt relevante, indiferent dacă este vorba de o minoritate nationala, etnica, rasiala, religioasa, sexuala, de vârstă sau de dizabilitate, precum si orice alt criteriu care ar putea genera discriminarea;
- evita utilizarea stereotipurilor si prejudecatilor cu privire la rasa, varsta, sex, orientare sexuala, religie, etnie, dizabilitate, statut seropozitiv sau orice alt criteriu; isi vor identifica propriile stereotipuri si prejudecati si se vor asigura ca nu le afecteaza comunicarea;
- respecta dreptul fiecarei persoane sau grup de persoane la autoidentificare/ de a fi numit asa cum isi doreste.

Principiile expuse mai sus se vor aplica inclusiv moderarii forumurilor/blogurilor/paginilor web ale mediilor online sau traditionale.

Cabral poarta la vedere un tricou pe care scrie CIOARA

Dezbaterea dedicată proiectului de Cod etic online pentru promovarea unui set de reguli non-discriminare pentru utilizatorii de site-uri, forumuri şi bloguri, este pe sfârşite.

Coincidenţă sau nu, un post din 4 iulie al bloggerului - vedetă :) Cabral, trage un puternic semnal de alarmă legat de discriminarea directă practicată în România.

Cu această ocazie îi şi mulţumim lui Cabral pentru participarea activă la dezbaterea organizată de S.P.E.R.

Iată scrisoarea tatalui Cabral, pentru că despre ea e vorba, către fiica sa. Considerăm că nu mai este nevoie de nici un comentariu!

URĂ VIRTUALĂ VS. RESPONSABILITATE REALĂ

În cadrul programului guvernamental S.P.E.R. - Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă se derulează proiectul "Cod etic online", care are ca scop promovarea în spaţiul online a unui set de reguli cu privire la conţinuturile despre minorităţi şi grupuri dezavantajate generate de utilizatorii de site-uri, forumuri şi bloguri. S.P.E.R. este prima campanie naţională de informare şi combatere a prejudecăţilor structurale privind romii, iniţiată de Guvernul României.

În cadrul acestui proiect, Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia Naţională pentru Romi organizează dezbaterea cu tema "URĂ VIRTUALĂ VS. RESPONSABILITATE REALĂ" care va avea loc marţi, 07.07.2009, la sediul Agentiei de Monitorizare a Presei din Calea Plevnei, nr.98, bloc 10C, sector 1, Bucureşti.

Prin acest eveniment, organizatorii doresc să atragă atenţia asupra discursului intolerant propagat prin intermediul internetului şi să supună dezbaterii un cod etic aplicat mediului virtual. Textul codului etic va fi definitivat împreună cu experţii invitaţi. Urmează promovarea lui pentru a fi asumat atât de mass media online, cât şi de site-uri, forumuri şi bloguri.

Dezbaterea va fi moderată de Mircea Toma, expert in cadrul S.P.E.R. Reprezentanţii unor instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea discriminării, ai celor mai importante media online, bloggeri, avocaţi şi membri ai unor organizaţii de apărarea drepturilor omului au fost invitaţi să ia parte la eveniment şi să contribuie la textul codului etic.

Şi-au confirmat participarea Bogdan Manolea – expert în cadrul Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, bloggerii media Vlad Petreanu, Oana Dobre, Petrisor Obae, Iulian Comanescu, bloggerii Cabral, Florin Grozea, Cristian Manafu, Mihai Bendeac, Marian Chiriac, Vivi Gherghe, Dinu Marza, Ducu Hancu, reprezentanţi ai media online din partea Realitatea.net, Cotidianul.ro, Catavencu.ro – Daniel Goace şi Hotnews.ro - Lucian Popescu.

Vă vom ţine la curent cu concluziile dezbaterii :)

PARERI DE JURNALIST SI ARTICOLE DESPRE VIZITA LA TULCEA

Elena Tudor, reporter Europa FM: "Va multumesc inca o data ca v-ati gandit sa ma invitati si pe mine. E prima data cand merg in comunitati de romi si m-a marcat rau de tot experienta. Cand am ajuns acasa n-am putut scoate prea multe cuvinte, mi se derulau in cap, in continuu, imagini, sunete si mirosuri".

Elena Tudor a realizat trei reportaje audio despre romii din judetul Tulcea. Va invitam sa ascultati unul dintre ele aici.

Sorana Enoiu, redactor National Geographic: "Sunt locuri, sunt oameni si situatii cu care ai impresia ca e imposibil sa te intalnesti in plin secol XXI. Aceasta vizita mi-a demonstrat ca ma insel amarnic". Sorana va publica in curand un articol referitor la eveniment.

Iata si un link la articolul Alinei Badalan aparut in Gandul. Credem ca nu mai este nevoie de nici un comentariu:

http://www.gandul.info/viata/sali-om-de-succes-la-10-ani-a-invatat-afacerile-la-15-ani-se-insoara-la-16-vrea-sa-fie-tata.html?3931;4602911

Si, nu uitati! Duminica, 05 iulie la ora 19.15, Realitatea TV va prezenta, la "Reporterii realitatii", materialul realizat de Cristina Hurdubaia si Stefan Stoica in vizita la romii din Tulcea.