Vizita de presa in comunitati rome din judetul Doj, 3-5 septembrie

Odata ajunsi la Craiova, inainte de vizita in comunitati, ne-am intalnit, informal, cu mai multe persoane care gestioneaza « problematica romilor ». I-am avut alaturi de noi pentru a ne familiariza cu situatia romilor din Craiova pe Mirela Sandu- Expert Birou 4 sud-vest Oltenia - Agentia Nationala pentru Romi , Alin Banu- reprezentant organizatia T.R.U.S.T., Cherata Lucian- Inspector scolar, Lelioara Nicola- Inspector Scolar General, Vasile Velcu Nazdravan- Profesor de Limba Romani, Asociatia Caramizarilor.

Pe de-o parte, au fost enumerate proiectele in derulare care urmaresc imbunatatirea situatiei romilor, de la infrastructura zonelor in care locuiesc si pana la educatie. Desi au recunoscut ca sunt intr-adevar probleme in comunitatile de romi din Craiova, toti participantii la discutie au vrut sa sublinieze ca acestia, in ansamblu, nu sunt raufacatori periculosi, asa cum ii prezinta presa.
Ei spun ca incidente izolate i-au facut pe oameni sa generalizeze si sa considere Craiova, in mod gresit, « o pata neagra a Romaniei ».
Vizita noastra in Craiova a demonstrat ca te poti simti in siguranta in acest oras, printre romi.

Prima oprire pe teren a fost la Listeava, in comuna Ostroveni, sat in care dintr-o populatie de 1700 de oameni, 401 sunt de etnie roma. Ocupatia principala a romilor de aici, « furata » si de unii romani, este producerea caramizilor.
Ei sunt romii caramidari, ultima generatie care a reusit sa perpetueze aceasta meserie, dupa cum ne spune liderul informal, Barbu Gheorghe. Acum comenzile vin din ce in ce mai rar pentru ca este mai ieftin sa-ti cumperi materiale « fabricate pe banda rulanta ».
Barbu Gheorghe ne spune ca o caramida se vinde cam cu 20, 30 de bani, ceea ce inseamna un venit de 300-400 de RON/ 10 000 de caramizi care ocupa ca timp cam 2 saptamani. Nu e deloc profitabil- din cauza efortului pe care-l implica aceasta meserie si a caldurii insuportabile care ii obliga pe oameni sa aiba un numar limitat de ore in care pot da drumul cuptoarelor.
Astfel, peste 80% dintre tinerii romi din sat au renuntat la meseria traditionala a parintilor si au plecat « afara », de unde se intorc mai instariti pentru a-si ajuta familiile, pentru a-si construi o casa si a-si asigura un trai bun in Romania.

Intr-una dintre zonele satului exista inca 8 bordeie in care romii traiesc in conditii mizere, cu serpii si mustele laolalta, intr-un miros intepator. Ar dori sa duca un trai normal,in case curate, cu apa curenta, dar saracia nu ii lasa. Nu le-a ramas decat sa astepte modulele promise de primar, locuintele provizorii folosite in cazul inundatiilor.

In a doua zi am vizitat 3 cartiere din orasul Craiova : « la Baraci », « Popoveni » si « Fata Luncii ».

In zona « La Baraci », numita si « Drumul Apelor », oamenii traiesc in conditii subumane. Localnicii ne spun ca pe strada sunt 98 de familii din care 10 sunt de romani, iar restul de romi.
Toate aceste familii folosesc 3 cismele si 3 toalete ecologice. Romii de aici traiesc din reciclarea gunoaielor, din ajutorul social, muncesc cu ziua, unii mananca din gunoaie iar altii sunt plecati la cersit in strainatate.
O mare parte din copiii de pe strada ne spun ca nu au fost dati la scoala, parintii justificandu-se ca nu au bani sa ii trimita si ca oricum, stiu situatia din scoli, stiu ca se discrimineaza si copiii lor sufera. Totusi, se gasesc si copii care merg la scoala, la liceu. Sunt doi care au ajuns si la facultate.
Mamele din aceasta zona se plang ca hepatita si bolile infectioase sunt frecvente pe strada lor, avand in vedere ca traiesc intr-un focar de infectie uitat de toata lumea, inclusiv de Primarie.

In cartierul «Popoveni », am intrat in contact cu o comunitate traditionala de caldarari, ceva mai instariti. Le-am vazut frumoasele case si palate despartite de o canalizare deschisa, plina de mizerie, transformata rapid in groapa de gunoi pentru ca nimeni nu vine sa ridice deseurile din zona.
Alin Banu de la organizatia T.R.U.S.T ne-a semnalat o alta problema a cartierului Popoveni legata de scoala cu clasele I-IV din cartier, unde exista segregare « rezidentiala » pentru ca sunt doar romi in zona.
Se pare ca din 90 de copii care merg la aceasta scoala, doar 2 stiu sa scrie si sa citeasca. Astfel, copiii trec primele 4 clase usor, pentru ca profesorii sunt indiferenti, dar se trezesc incapabili de a-si continua studiile - le lipseste minimul de informatii pe care ar fi trebuit sa-l dobandeasca in 4 ani.
Ca ocupatie, unii dintre romii de aici mai au inca meserii traditionale, fac caldari si alte obiecte mestesugaresti, iar altii recicleaza deseuri. In general, la ora pranzului toti barbatii sunt plecati la munca. Acasa raman doar femeile care mai fac costume traditionale si au grija de copii.

Pe seara, am mers in cartierul cel mai rau famat din Craiova, « Fata Luncii » - comunitate in care « se stie » ca nu se poate patrunde in siguranta.
Am fost intampinati prietenos pe strazi, fara niciun incident. Romii de acolo sunt si ei nemultumiti de renumele dat zonei, mai ales ca nu exista incidente decat foarte rar, cazuri singulare pe care si ei le dezaproba. Cei mai multi de aici au legaturi cu strainatatea prin copii, au masini scumpe cu numere straine pe care si le plimba pe strazile neasfaltate din cartier. Si aici lipseste canalizarea.

Vineri am fost invitati de catre Parintele Stanulica sa vizitam centrul de zi al Asociatiei Vasiliada, un adevarat model de succes pentru integrarea si ajutorarea copiilor defavorizati, atat romi, cat si romani. I-am gasit pe copii veseli, cantand, la sfarsitul programului. Sunt copii care au avut norocul sa intre in programe care ii ajuta sa nu renunte la scoala si sa aiba o viata normala, cu nevoile primare asigurate.

La finalul zilei, am dorit sa verificam daca romii au liber acces in cluburile din Craiova. I-am pus "la inaintare" pe colegii nostri Ciprian Necula si Marian Parvu, ambii de etnie roma. Celor 2 li s-au cerut legitimatii la intrare, desi aceste "acte" nu exista deloc in politica localului. La plecarea lor, bodyguarzii clubului le-au spus jurnalistilor de etnie romana sa mai astepte putin, pentru ca nu au voie sa le dea romilor voie inauntru.
Ma intreb cum este sa fii in pielea unui tanar rom care-si doreste o viata normala dar caruia i se refuza acest drept...

In ultima zi, inainte de plecare, am mers in consacratul targ second-hand din Craiova, unde am aflat ca romii vand pentru romani. Hainele se vand la preturi infime, « la gramada », iar comerciantii sunt amabili, caci altfel targul nu ar fi plin de oameni in fiecare zi.
La finalul jurnalului, spun doar ca realitatea de acolo nu este aceeasi cu inchipuirile pe care oamenii si le fac despre romi. Atat de multe tipuri de romi, de oameni, de obiceiuri, de vieti, de atitudini…e greu sa generalizezi :)

Asteptam si impresiile jurnalistilor din aceasta vizita :)
Irina Georgescu-voluntar S.P.E.R

Mai multe poze:

http://picasaweb.google.com/sperorg/VizitaInComunitatiRomeDinJudetulDolj35Septembrie#