Lansare si dezbatere - Imaginea etniei rome în Romania

Pe 10 septembrie, S.P.E.R. a organizat conferinţa de presă de lansare a rezultatelor „Barometrului interetnic 2009 – Romii şi majoritarii”, realizat prin intermediul institutului IMAS. Cu această ocazie, s-a dat publicităţii şi analiza de presă: Imaginea etniei rome în presa scrisă şi ştirile TV (autor Media Image) bazată pe monitorizarea a 8 publicaţii centrale şi a jurnalelor de ştiri din prime-time ale principalelor televiziuni, în perioada decembrie 2008 – mai 2009.

Rezultatele cercetării au dezvăluit că, deşi comparativ cu 2002, există o uşoară ameliorare a stereotipurilor negative, între populaţia majoritară şi populaţia romă sunt încă importante diferenţe de percepţie: 20% dintre etnicii non-romi consideră că romii nu au ce căuta în România, iar peste 68% dintre ei refuză ideea intrării unui rom în propria familie, prin căsătorie.

Analiza media prezentată în întâlnire concluzionează că imaginea romilor în presa scrisă şi în ştirile TV este una încă lipsită de substanţă, bazată pe stereotipuri. O treime din articolele din presa scrisă din perioada analizată au cuprins prezentări negative la adresa etniei rome. Aproape două treimi din ştirile TV analizate au cuprins prezentări negative şi stereotipe ale etnicilor romi,fie prin emiterea de mărci tendenţioase, fie prin asocierea explicită a etniei cu acte infracţionale.

Cele două informări au fost urmate de o dezbatere ce a avut ca temă ”Rolul presei în formarea şi schimbarea percepţiilor românilor. Mass media – actor social”. Jurnaliştii, seniorii de presă, sociologii şi reprezentanţi ai ONG-urilor de drepturile omului au vorbit despre preponderenţa articolelor cu încărcătură emoţională puternic negativă pentru atragerea unui număr mare de cititori, graniţa între sancţionarea unui discurs discriminatoriu de către instituţii ca CNA şi CNCD şi libertatea de exprimare, rolul crescând al marketingului şi implicit al raţiunilor financiare în stabilirea politicilor editoriale, modul în care liberul arbitru al jurnalistului contează sau nu în respectarea normelor deontologice.

Mulţumim Facultăţii de Sociologie, facultate cu cei mai multi absolvenţi de etnie romă din România, pentru găzduirea întâlnirii.

Puteţi consulta rezultatele celor două studii prezentate în cadrul conferinţei pe http://www.sper.org.ro/index.php?page=13 şi http://www.sgg.ro/.

Mai jos, puteti citi perspectiva lui Mircea Toma, expert in cadrul proiectului S.P.E.R., asupra cercetarii:

Pulsul intoleranţei - 2009: lupta societăţii cu realitatea
Există două domenii care au devenit proverbiale sub aspectul crizei reperelor: "la fotbal şi la politică se pricepe toată lumea". Autoironia asumată prin acest exemplu de înţelepciune culturală se opreşte, însă, la cele două activităţi. În problema romilor cvasitotalitatea non-romilor se pretinde competentă, fără nici o nuanţă de atenuare autocritică. O situaţie care dăinuie de-a lungul celor circa 700 de ani de istorie comună pe teritoriul de azi a României. Toţi ne-romii ştiu şi se pronunţă fără să şovăie despre cum sunt romii, deşi unica sursă de "cunoaştere" sunt percepţiile stereotipe care i-au însoţit pe romi încă de la sosirea lor în Europa. Dacă e să ne referim la învăţământul instituţionalizat, până în urmă cu doi ani, în România nu a existat nici o informaţie sistematică şi documentată cu privire la una dintre cele mai numeroase etnii - azi estimările acceptate de instanţe internaţionale vorbesc despre o populaţie de aproximativ 2,5 milioane persoane - "conlocuitoare". Dacă e să comparăm cantitatea de informaţie dedicată, în manualele de istorie, maghiarilor, evreilor, turcilor cu zero-ul dedicat romilor, nu putem decât să suspectăm de contaminare a politicilor educaţionale cu intoleranţă faţă de această etnie "specială".

Mediul academic a început să compenseze acest dezechilibru încă din anii interbelici, dar nivelul de penetrare a produselor de cercetare în creuzetul autorilor de politici publice a fost, până în urmă cu câţiva ani, cvasinul. O vizibilă intensificare a preocupărilor pentru o cunoaştere a dinamicii relaţiilor interetnice a avut loc în ultimul deceniu. Unul dintre instrumentele care a câştigat recunoaştere în spaţiul cerectării sociologice este "Barometrul relaţiilor etnice". Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală de la Cluj a lansat, sub această denumire, în anul 2000, seria de cercetări periodice a relaţiilor interetnice. Scopul acestei abordări a fost: "monitorizarea şi evaluarea situaţiei grupurilor etnice din România, auto-percepţia şi modul de percepere a alterităţii, dinamica reprezentărilor şi stereotipurilor diferitelor grupuri etnice, construirea şi afirmarea identităţii etnice şi naţionale, nivelul de impact şi cunoaştere al politicilor publice faţă de minorităţi în România, discursul public în legătură cu minorităţile etnice în diferite contexte".
Asumarea, de către Guvernul României, prin programul SPER, a continuării acestei cercetări - a cărei ultimă ediţie a avut loc în 2002- este relevantă pentru depăşirea istoricei rupturi dintre cunoaşterea ştiinţifică şi construirea politicilor publice. Este semnul că, la nivelul politicului, a fost conştientizată necesitatea unei modificări de paradigmă: o problemă socială gravă, cu rădăcini extrem de adânci în mentalitatea populaţiei majoritare, nu poate fi rezolvată cu argumente care izvorăsc din aceeaşi mentalitate ci este nevoie să se clădească pe realitatea socială. Iar realitatea, după cum veţi constata descifrând rezultatele cercetării realizate de IMAS, este, sub multe dimensiuni, dramatică.

Mircea Toma, Expert program S.P.E.R