JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA 1

de Marta Banescu

Prima zi din prima vizita de presa in comunitatile de romi din judetul Tulcea, in cadrul programului S.P.E.R. - pe langa oboseala -, s-a soldat cu o fructuoasa descindere in cartierul Bendea al orasului Babadag. Aici locuiesc aproximativ 3400 de romi musulmani cunoscuti sub numele de xoraxaj [horahai].
Dupa o documentare pe “hartie”, primita in mapa de presa, jurnalistii au avut prilejul sa se informeze “live”, in comunitate, despre conditiile de trai ale romilor din Babadag, problemele cu care acestia se confrunta, obiceiuri, traditii si particularitati religioase.

Cei opt jurnalisti au fost insotiti de Elena Franga – consilier pe problemele romilor in Prefectura Tulcea, Gabriela Ciobanu – consilier, expert rom in Primaria Babadag, Gabi Stoica – inspector si mediator scolar, Daniela Ghiban – consilier pe problemele romilor in Primaria Tulcea, Niculina Iosif – presedinta Partidei Romilor, membrii echipei SPER si Marius Jitea, din partea Secretariatului General al Guvernului, Felicia Olteanu – brav voluntar in program.

Vizita in comunitate a debutat la una dintre cele mai sarace familii: Pomac. Cu 10 copii, Pomacii traiesc in conditii sub-umane. In aceeasi curte exista 7 bordeie din chirpici (aici locuiesc mai multe familii din neamul Pomac), fara conditii minine de trai. Copiii umbla dezbracati si murdari. Parintii se plang ca pana si cei aproximativ 300 de lei primiti pentru copii sub forma de ajutor social/alocatii trebuie impartiti tuturor familiilor din curte. Altfel, apar conflicte si se ajunge la violenta fizica. Adultii nu au locuri de munca.

Dupa parasirea acestei prime gospodarii, am vizitat altele cu case mari, curate, ingrijite, chiar luxoase pe alocuri. Gazdele ne povestesc ca fac bani din vanzarea “marfii” – comert ambulant in intreaga tara – sau din munca in strainatate. Tara aleasa, de catre toti cei aproximativ 10% din romii musulmani care merg in strainatate, este “Portocalia” (Portugalia). Ne spun ca, precum la romani, exista si intre ei “neghine” ca Pomacii: “ei nu au bani pentru ca sunt puturosi si refuza munca. Tot ce primesc ca ajutor beau si petrec”. Se pare ca Pomacii sunt cazuri izolate.

Oricati bani ar avea totusi, familiile de romi din Babadag nu permit fetelor sa mearga la scoala decat maxim pana in clasa a patra. Motivele sunt diverse: fie se vor marita de timpuriu (max. 15 ani), fie se tem ca “vor fi rapite si ulterior vandute” (Niculina Iosif), fie le este rusine pentru ca romanii rad de portul lor traditional obligatoriu – salvari – (Hogea Evren Ussein), sau, cel mai adesea, pentru ca parintii sunt plecati tot timpul de acasa cu marfa, iar ele trebuie sa ramana si sa aiba grija de fratii mai mici. Doar baietii se chinuie sa termine opt clase pentru a li se permite participarea la examenul de conducere auto. Daca nu ar fi acest motiv, nici ei nu ar merge la scoala pentru ca “nu le place si, cel mai important, nu le foloseste la nimic”, spun tinerii romi din familiile vizitate. Pana acum putina vreme, se duceau la scoala si pentru ca era singura modalitate de ridicare a alocatiei. Acum aceasta se distribuie prin posta. Copiii din familiile cu un trai cat de cat decent frecventeaza gradinita. De cele mai multe ori, acestia reusesc sa termine si ciclul primar.

Drumurile in cartier nu sunt asfaltate, ci doar pietruite. Exact in timpul vizitei noastre, in Bendea se faceau masuratori pentru introducerea sistemelor de canalizare si apa.

Dupa vizita in comunitate, tot grupul de aproximativ 20 de persoane a participat la intalnirea cu primarul orasului Babadag, Ion Dardac.
La discutie s-a incercat conturarea unui portret al comunitatii. Se pare ca cei 3400 de romi (din cei aproximativ 10 200 de persoane din localitate) provin din inmultirea a aproximativ 14 familii care existau la Babadag in anii `50. Maria Iosif, director la scoala C-tin Brancoveanu considera, la fel ca si Primarul Dardac, ca o gradinita in comunitate este esentiala, chiar daca va fi frecventata numai de romi, drept urmare, “segregata”. Concluzia lor, in urma intalnirii, a fost aceea ca etnicii romano-turci de aici pot fi ajutati si mai mult, important este ca ei sa vrea. Reprezentantii primariei spun ca romii de aici traiesc dupa alte reguli si au alte principii decat cele ale romanilor. Un studiu antropologic al comunitatii se impune pentru a stabili care sunt prioritatile lor si solutiile de atragere in scoala.

Inainte de intoarcerea la hotel, am vizitat si Geamia din Babadag – cea mai veche biserica musulmana din Romania, monument istoric. Evren Ussein - Hogea (preot musulman) si consilier in Primarie, ne-a primit cu caldura si ne-a explicat ca romii musulmani sunt foarte credinciosi – in ciuda faptului ca primesc ajutoare de la reprezentantii cultului penticostal care incearca sa-i converteasca. Hogea Evren este considerat de catre romii musulmani din Babadag liderul lor spiritual. Este un lider informal pentru ca nu mai exista bulibasa.

Dupa un dus racoritor, toata echipa a incheiat prima zi de vizita cu o cina copioasa la City Hotel din Tulcea. Acum suntem cu totii obositi, intr-una din camere, ne uitam la fotografii si povestim despre experienta. Fotografii vom pune si pe blog curand, un pic macar sa impartasim cu voi ce am vazut aici.


De pe frontul dobrogean,
Marta Banescu, PR SPER, care se simte minunat facand ce a facut astazi.