JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA A 2-A

de Marta Banescu

Dupa cafelele din dimineata celei de a doua zi de vizita, intreaga echipa s-a deplasat in 3 cartiere de romi din municipiul Tulcea. Din cei 95.000 de locuitori ai orasului, 10% sunt etnici romi, turci, tatari, greci, lipoveni, ucrainieni, bulgari sau aromani. Se estimeaza ca 3000 dintre acestia sunt romi.

Primul popas a fost la Pichet. Aceasta cladire (imobil este aproape imposibil sa-l numesti) se afla la aproximativ 40 de minute de mers pe jos, prin camp, fata de centrul orasului. Cele 17 familii de romi care stau aici au fost evacuate acum trei ani dintr-un bloc din strada Alunisului ce apartinea unei fabrici. Locuiau in acea cladire cu acordul tacit al Primariei Tulcea. Fabrica a fost vanduta si noul proprietar i-a evacuat. Primaria le-a daruit Pichetul – “un ansamblu” de camere ce apartinea pe vremuri Ministerului Apararii. Fotografiile vor dezvalui mai bine conditiile de trai ale oamenilor de aici. Exista si o hotarare judecatoreasca prin care Primaria este obligata sa asigure conditii de trai decent in Pichet, neaplicata inca (Dumitru Vasile, avocat, Presedintele Asociatiei Romilor „Egalitate de sanse”). Oamenii maturi vorbesc cu jurnalistii, copiii vor sa li se faca poze. Par foarte bucurosi. Si totusi...Catalin Ciubotaru (12 ani) ne spune ca nu poate merge la scoala pentru ca nu are certificat de nastere. Parintii lui sunt in Spania si el sta aici cu bunica si inca un frate. Nu mancase de alaltaieri la pranz. Nicoleta Postica (28 ani) ne arata camera pe care o are in Pichet si unde traieste impreuna cu cei 4 copii. Singura sursa de venit este alocatia copiilor: 160 lei. Chiria la Pichet este de 5 lei si mai trebuie sa plateasca apa, lumina si taxa TV. Televizoare si telefoane mobile au toti. Hans Daniela ne arata si ea un fel de paine pe care a facut-o pentru a-si hrani cei 3 copii. Parintii ni se plang ca din cauza poluarii cu “praf rosu” (bauxita), copiii au probleme respiratorii. Ne arata atat dovezile de la medic, cat si praful rosiatic de pe gardul din vecinatate. Domnul primar nu ii crede pentru ca fabrica - sursa a prafului de bauxita – “este inchisa de 2 ani”. Sistemul de canalizare este defect, drept urmare locuitorii Pichetului folosesc o cladire parasita din apropiere, drept toaleta.

Parasim locul de la marginea orasului si ne indreptam spre cartierul Zagan. “Groapa” Zagan si strada Orizontului sunt doua zone periferice cu probleme. In Zagan s-au stabilit romi, majoritatea musulmani, din Tulcea, dar mai ales din alte localitati. Au case din chirpici. Aici am gasit unul dintre ultimii hamurari: Dumitru Gheorghe. Ne-a prezentat atelierul si un ham finisat... desi, nu prea mai are vanzare...

Groapa Zagan este teren inundabil. Primaria a obtinut fonduri pentru a construi aici o Minidelta – zona de agrement si sursa de venit. Foarte frumos, dar ce facem cu oamenii? “Toti romii vor fi evacuati”. Celor 20% dintre ei care au acte doveditoare ca sunt tulceni, domnul primar Constantin Hogea “se va stradui sa le gaseasca locuinte”. Ceilalti 80% “Nu ma intereseaza! Pentru ca nu sunt din acest oras. Tot ce pot sa fac este sa ii indemn prieteneste sa se intoarca de unde au venit” (Primar Constantin Hogea).

Ne mutam putin mai sus pe strada Orizontului sa facem cunostinta cu Napoleon Drosu care face “caramizi” de chirpici. Nici el nu are cum sa traiasca numai din asta. Copiii ni se plang ca nu ii ajuta nimeni sa isi faca actele pentru a putea merge la scoala. Parasim dezamagiti si aceasta strada.
Dupa o scurta cafea la o terasa de pe faleza Dunarii, mergem cu totii la mult asteptata intalnire cu Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea.
Dupa o introducere despre coabitarea perfecta dintre romani si cetatenii celorlalte 14 etnii, domnul primar ne povesteste despre romi: cea mai mare problema a lor este lipsa educatiei. Romii refuza sa mearga la scoala si copiaza comportamentul parintilor. Cineva din grup are o replica: “este cam dificil sa mergi la scoala daca nu ai unde sa te speli inainte de a pleca de acasa”.

Jumatate din infractorii orasului sunt romi; agentii economici cu prejudecati rasiste nu vor sa ii angajeze dar, “la rau nu se raspunde cu rau pentru ca apoi sa astepti bine. Trebuie sa raspunzi cu bine. Din pacate, romii tulceni sunt murdari, galagiosi si indecenti. Daca le salubrizam cartierul, in 2 saptamani redevine la fel de murdar ca inainte. Am renuntat... Imi asum lipsurile si incerc sa ma corijez, dar nu este simplu.” – incheie domnul primar, destul de putin afectat de situatie.
Suntem dezamagiti de intalnire si incepem sa ne gandim ca, cu cat o comunitate este mai mare, cu atat problemele sunt mai greu rezolvabile...
A doua zi se incheie cu o cina si o plimbare prin oras in cautarea unui loc cu muzica, de socializare. Nu l-am gasit, dar am zabovit pe o terasa de pe malul Dunarii.