.

"ROTUNDA - SATUL DE TIGANI FARA NICI UN ROM"

2009-09-28T15:15:00.008+03:00

Vlad Ursulean, jurnalist la Romania Libera, a fost cu noi in vizita de presa din judetul Bacau. Gasiti mai jos un articol referitor la comunitatea de romi din Gura Vaii.

"In varful unui deal de langa Onesti sunt 205 case noi parca picate din cer, pustii, fara geamuri si usi. Aici a cocotat primarul din Gura Vaii milionul de dolari venit de la Guvern pentru romii sinistrati la inundatiile din 2005: la 20 km de centrul comunei, intr-un loc fara apa, unde iarna nu poate urca nici Salvarea pe drumul de tara care a costat inca 800.000 de dolari".

Intreg articolul aici: http://www.romanialibera.ro/a165896/guvernul-a-cheltuit-un-milion-de-dolari-pentru-un-sat-fantoma.html.

ROM EUROPEAN LA RADIO ROMANIA ACTUALITATI

2009-09-28T15:11:00.000+03:00

Astazi, 28 octombrie, a debutat la Radio Romania, o noua serie a emisiunii “Rom European”, in cadrul proiectului S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma).
Rom European are ca scop informarea interactiva a populatiei de etnie roma cu privire la drepturile si obligatiile cetatenesti, accesul la educatie, munca, oportunitatile de angajare si/sau formare profesionala, servicii de sanatate si servicii sociale, discriminare, stil de viata sanatos, planificare familiala si medicina preventiva, promovand, in acelasi timp, politici publice fata de romi, traditiile si cultura rome si personalitati rome de succes.

Formula de promovare a mesajelor este “de la particular la general”, pornindu-se de la dezbaterea unor cazuri pentru a se ajunge la concluzii, evitindu-se sabloanele si stereotipurile moralist-didactice. Fiecare emisiune va fi costruita in jurul unui subiect de actualitate, ilustrand o situatie problematica (fie la nivel inter-personal, comunitar sau de valori), ca baza pentru o dezbatere menita sa identifice problemele reale cu care se confrunta romii si eventualele solutii.
Pentru a prezenta perspective relevante privind subiectul dezbatut, vor fi invitate in studio atat autoritatile responsabile, organizatiile neguvernamentale implicate si alte institutii, cat si persoane de etnie roma care se confrunta cu problema dezbatuta; de asemenea, se vor realiza vox-pop-uri pentru a prezenta opinia publica si pentru a provoca/potenta dezbaterea.

Pentru a-si atinge obiectivele propuse, emisiunea debuteaza cu tema Identitate si parazitism (cersetoria) in studioul de la Bucuresti, si va continua in studiourile radio din tara unde vor fi abordate teme specifice fiecarei zone.

Urmatoarele episoade Rom European sunt programate astfel:
Locuire – speculatia imobiliara - Radio Timisoara, 01.10.2009, 11:30-12:00
Tigani invizibili – a fi sau a nu fi rom/tigan - Radio Iasi, 06.10.2006, 14:30-15:00
Segregare scolara - ce s-a mai intamplat la Cehei - Radio Cluj, 08.10.2009, 18:30-19:00
Educatie si interculturalitate - Radio Constanta, 12.10.2009, 11:15-11:45
Traditie si modernitate (infractionalitatea, krishinarii, excluziunea sociala/accesul in locurile publice) - Radio Craiova, 14.10.2009, 20:00-20:30
Accesul la piata muncii - Radio Resita, 15.10.2009, 12:10-12:40
Accesul la sanatate si servicii sociale (Sanmartin) - Radio Targu-Mures, 15.10.2009, 18:30-19:00.

Jurnal Vizita Bacau

2009-09-23T15:27:00.008+03:00

Darmanesti, 16 Septembrie 2009 :
Pe data de 16 septembrie, jurnalişti şi voluntari invitaţi de S.P.E.R, am pornit de dimineaţă spre Moldova unde speram să avem parte de o experienţă inedită.

Nu ştiam la ce să ne aşteptăm de la o comunitate de romi, auzisem desigur poveşti, mai vazusem poze, filme dar este altceva să vezi cu ochii tai.

Urma să ajungem undeva langa Bacău intr-o localitate numita Dărmăneşti, unde aveam să stam cazati trei zile pentru a vizita comunitati de romi din zona Bacăului. In prima zi am mers in comunitati din Comaneşti, trei la numar : Vermeşti, Şupan şi PârâulSec.

Am ajuns la primaria din Comaneşti unde primarul Viorel Miron ne-a poftit la el in cabinet să discutam despre vizita noastra şi despre situatia romilor de acolo.

“Pe plan local nu sunt probleme, nu sunt clanuri, nici grupuri infracţionare, desigur sunt oameni săraci, nu avem locuri de munca...” incepuse primarul să ne povesteasca.

In anii 2004-2005 in Comaneşti, mai exact in cartierul Şupan, au avut loc inundatii care au avariat 93 de case, dintre care 50 erau ale romilor. Primaria, impreuna cu sprijinul financiar al Guvernului, a reuşit să stranga banii necesari şi să repare aceste case. Din pacate romii au fost mutati undeva pe deal, departe de oraş in PârâulSec.

In Comaneşti sunt in jur de 1000 de romi dupa spusele primarului dar dintre aceştia doar 300 declarati. Copii merg la şcoala, unii ajung chiar la liceu, iar directorii din şcoli sunt multumiti de ei.

Primarul parea foarte implicat in viata romilor, ne-a poveştit cum are audiente cu aceştia, in care le ascultă problemele şi incearca să rezolve ce poate şi cum poate. Sustinut de primarie, exista un proiect PHARE implementat de Secretariatul General al Guvernului pe infrastructura in cadrul caruia au reuşit să sape canalizari pentru toate cartierele de romi, au asfaltat trei strazi care leaga şcoala de centru şi comunitatea de spital, asigurand un acces mai uşor la acestea.

Ne-a condus dumnealui prin comuna inspre primul loc pe care aveam să-l vedem: Vermeşti. Cu noi in maşina a venit liderul informal al romilor din zona, domnul Gheorghe, dar care insista să-i spunem ‘”Ghita”. Acestea ne-a spus ca, dupa calculele lui, sunt in jur de 2000 de romi in zona dar aici “nu sunt tigani cu corturi şi care stau in şatra, aici sunt tigani romanizati.”

Cum intram in Vermeşti casele pareau ingrijite şi vopsite, chiar daca nu era totul foarte curat, erau oameni săraci. Aici locuiesc in jur de 100 de familii care işi caştigă existenta din lucrul cu ziua “Ai copii, trebuie să le dai o bucată de paine, nu poti să furi, noi nu furăm!”. Drama localitatii, şi a intregii zone, este că in urmă cu cativa ani s-au inchis minele din zona şi combinatul de mobila. Din 17 000 de locuri de muncă (Comanestiul avand 24 000 de locuitori) au ramas fara nimic, singurele munci sunt cele cu ziua dar din pacate acestea nu-ti asigura somaj sau pensie. Traiesc din ajutor social şi din alocatia copiilor iar cand prind ceva de facut ajuta pentru orice suma, numai să fie bine acasă. “Aici se duc toti la şcoala!” ne spune Daniela, care ne-a povestit că se tot gandeste ce vrea să se facă atunci cand va fi mare.

Am intrat intr-o curte unde nea Dumitru facea potcoave. Ei fac potcoave pentru ca aşa i-a invatat bunicul lor. Merg cu ele la targuri, uneori mai potcovesc un cal. Fac in jur de 8 potcoave pe zi. “Asta-i meseria noastra, nu-i alta”, “Şi potcoave şi topoare şi orice...”

Ieşind din curte am dat peste o domnişoara care se adresă suparata unor jurnalişti “In baza ajutorului social murim de foame ? Imi zice să nu fur, da ce să fac ? Ma vede aştia că-s tigancă şi nici nu se uita la mine, apoi să ma angajeze...Dezastru ce-i aici, nu ştiu cum de nu v-ati speriat.”. Cu toate astea, in final a marturisit foarte sincer “No fost rau primarul, cand o avut o dat!”.

Incet, incet inaintam catre a doua comunitate din Comaneşti si anume Şupan. Aici ne intampina un drum proaspat asfaltat si in partea dreapta o şcoala foarte frumos organizata. Nea Ghita ne anunta că acesta este un cartier de oameni foarte muncitori “Pana şi copii au mostenit muncă!”. Am avut cu totii surpriza să vedem niste case ingrijite si frumoase care miroseau de departe a curatenie, o strada impecabila, oameni care lucrau in curtea Bisericii. Ne-au povestit despre copii lor care au terminat facultatea, ne-au aratat biserica lor Penticostala unde ne-au si cantat o rugaciune. “Noi vrem pace si libertate, suntem tigani inteligenti!”. Aici am intalnit-o pe Mihaela Stan care tocmai terminase in Bacău Marketingul si isi luase licenta cu 10. “Vreau să ma angajez ca să pot să ma intretin si să dau la master. Simt că nu stiu incă destul si mai am multe de invatat. Si dupa master poate fac si a doua facultate “: Marturisea că a fost un pic greu, pentru că e singura dintre prietenii ei care a facut facultate si se simtea singura in Bacău, insă dacă eşti om bun te integrezi in orice comunitate şi iti faci prieteni noi.

Vizita de aici a fost linistitoare, am plecat foarte implinita pentru că vazusem oameni care deşi nu erau bogati, munceau şi promovau muncă. Erau foarte fericiti şi impacati cu ei iar biserica Penticostala i-a ajutat mult.

Incet, incet am plecat spre PârâulSec, o comunitate cocotata pe un deal. Aici sunt multe familii de romi dar amestecati, de la ceaunari pana la gabori, toti cu femei frumoase şi cu multi copii imbracati colorat care vor atentie şi dacă ai un aparat de fotografiat, i-ai caştigat cu siguranta pentru că iubesc să li se facă poze.

Am aflat cum se fac ceaunurile din aluminiu. Erau doua familii de ceaunari care s-au batut pe noi pentru că paream nişte clienti pretioşi. Aceştia vand ceaune in targuri “Din tata in fiu, eu de exemplu ştiu de la 7 ani. Ehe ....dar pana am invatat am luat multe şuturi in fund, nu e treaba uşoara! Acum invata fi-miu , dupa şcoala, are 8 ani ”.

Am plecat de la tinerii ceaunari şi am ajuns la Matilu Gheorghe in curte unde acesta ne-a intretinut cu glume şi mici povestioare “Cand mi-am deschis ochii prima data in ceaun o fost.”. Matilu lucrase mult la viata lui acum işi invata nepotii să facă meserie dar ii trimite si la şcoala pentru că ştie că fără şcoală nu ai nici un viitor. Când am plecat de la el, cu ceaune cumparate de o parte din jurnalişti, ne-a facut urarea obişnuita “Să ţină ceaunul cât ţin banii la mine-n portofel!”.

Am inaintat in sat şi am aflat tot felul de poveşti de la domnişoare tinere care urmau să se casătoreasca dar erau fericite. Copii lor zburdau peste tot pe strada, ne recitau poezii şi cântecele.

Din pacate nu e numai roz şi veselie acolo, băieţii mai mari ne spuneau ca ei nu au doctor de familie nicăieri şi că dacă se duc în oraş la doctor, nu-i primeşte nimeni fără trimitere sau mulţi bani. Iar din când în când au şi ei nevoie.

Sus, în vârful dealului erau romii sinistraţi din Şupan care acum aveau case noi construite de primărie în urma inundatilor.

Din pacate noaptea ne-a prins din urma şi am coborat spre maşina. Am urcat cu totii obositi dupa plimbare, primarul ne-a rugat să mai venim pe la ei.

Plecand şi gandindu-ma am simtit ca parasesc un loc dar ca nu fac asta cu grija.Dupa toate discutile cu ei şi cu oamenii am realizat ca romii sunt pe maini bune aici in Comaneşti şi ca nu au de ce să nu ajunga dupa cateva generatii să fie şi ei in rand cu toata lumea, să aiba o facultate terminata şi un loc de munca decent. Totul parea ca se mişcă incet dar spre bine.

Darmanesti, 17 septembrie 2009:
În dimineaţa celei de-a doua zile petrecute în Moldova am plecat să vizităm târgul din Dărmăneşti. Aici lucrează majoritatea romilor din comunităţile învecinate.

Vin cu căruţe pline de haine second-hand, mobilă, haine noi la preţuri mici, tot felul de dulciuri, obiecte şi costume tradiţionale romani făcute manual şi multe multe alte sortimente de obiecte destinate comerţului. Multă vâlvă prin jur, oameni care ţipau, se agitau, negociau. Mulţi dintre ei ne-au recunoscut pentru că fusesem cu o seară înainte să-i vizităm în Comăneşti.

Am plecat din târg cu multe mici amintiri din Moldova şi ne-am îndreptat spre Primăria din Dărmăneşti unde am aşteptat să vorbim cu primarul Spiridon Constantin.

În Dărmăneşti sunt trei comunităţi de romi : Plopu, Valea Uzului şi strada Vadului. Potrivit recensământului din 2002 în comună există 1200 de romi, neoficial în jur de 1400-1500 din totalul de 14 000 de locuitori.

Comunitatea din Valea Uzului este aşezată pe malul Trotuşului motiv pentru care au existat multe inundaţii în zonă. Acolo locuiesc romi căldărari. Din cate ne spune domnul Spiridon aceştia au o şcoala numai a lor dar abandonul şcolar este foarte mare:80% până în clasa a 4-a. Situaţia s-a mai îmbunătăţit de când Amarre Romentza oferă o bursă de 100 de lei pentru fiecare copil care frecventează zilnic şcoala.

“Ei sunt seminomazi, căldărarii. Strâng fier vechi, îl valorifică, fac un ban. Fac fel de fel de cazane, făraşe, io ştiu... Îi găsim în zona Moldovei, mai pleacă 2-3 luni, vin din nou.”

Primăria are un program finanţat de Fondul Român de Dezvoltare Socială “Un drum nou, o viaţă mai bună!” prin care a reuşit să pietruiască drumul principal care face accesul între centrul Dărmăneştiului şi cartierul Valea Uzului.

Un lucru bun care s-a întâmplat cu aceşti oameni este faptul că s-au contruit biserici penticostale în zonă şi că aceasta religie îi învaţă să nu fure, să nu înjure, să nu judece, să nu consume alcool.

Am plecat de la primar însoţiţi de domnul inginer Sorin, din partea Primăriei.,. Prima oprire a fost în Plopu.

Aici în urma cu 4 ani au fost inundaţii, casele au fost mutate pe un teren mai sigur din punctul de vedere al autorităţilor dar nu şi din perspectiva sătenilor, căci acum nu mai sunt doar lăngă o apă, ci între două: pârâul care i-a inundat prima dată şi Trotuş. Drumul pana acolo pare rupt din cărţile lui Sadoveanu, case cu garduri mari, tradiţionale, cu porţi frumoase, copaci de jur împrejur, multă umbră.

Autocarul s-a oprit în faţa unei potecuţe înguste. De acolo se opreau casele iar drumul îngust continua printre copacii plecaţi şi multe buruieni, la un platou întins, pe malul râului Trotuş.

Erau 11 case aliniate una lângă alta, colorate, cu garduri din lemn, în stânga lângă râu câţiva oameni făceau un foc, pe garduri mai ceva ca pisicile stăteau copii cocoţaţi iar oamenii văzându-ne cum ne apropiem au început să iasă pe rând din gospodării.

Ne-a intâmpinat doamna Măndiţa, ea era liderul comunităţii din Plopu. Muncise toată viaţa ca femeie de serviciu în şcoala din Dărmăneşti. Măndiţa detinea terenul care fusese inundat in 2005, acolo erau construite cele 11 case. Dupa inundaţii ea s-a străduit să obţină alt teren. Din pacate aici este şi mai rau căci malul râului nu este bine consolidat. “Stăm cu frică de cate ori plouă!”.

“Băieţii muncesc în târg, stăm potrivit cu banii”. Pentru a ridica cele 11 case au făcut împrumut la bancă, deşi primaria le-a asigurat materialele, ei au trebuit să plătească nişte oameni care să ridice casele.

Alexandra Florina are cinci ani si e la grădiniţă: “Eu mă joc cu ţigănci, românii ne arată limba. Doamna când ii vede zice că le dă cu limbă-n cap. E foarte bună doamna educatoare.” “Io când o sa fiu mare o să fiu doctoriţă!”.

Am intrat într-o curte unde doi oameni lucrau de zor la o fântână. Aici locuia Patricia în vârstă de 1 an şi 5 luni. Mama ei are 16 ani, “am fost până-ntr-a 5 a, mi-o plăcut.”

Casele erau majoritatea curate, decorate în felurite moduri, cât mai colorat posibil. Copii se jucau pe pajişte printre ziarişti iar din când în când dispărea câte unul, luat de mama lui în casa şi revenea în câteva minute îmbrăcat frumos şi curat.

Urmatoarea oprire a fost în Valea Uzului, cartierul Căldărarilor. Bulibaşa lor tocmai murise de curând şi rămăseseră fără lider. Am intrat în prima curte de la strada. Aici casele aveau scoase perne şi plăpumi înflorate pe fereastră iar prin crăpătura uşilor se vedeau cele mai deosebite decoraţiuni pe care le-am văzut vreodată într-o casă, toate lucrate de mână. Fetele de aici aveau toate câte un copil-doi, care zburdau prin curte. Era o familie numeroasă şi una dintre cele mai înstărite din sat. “Vindem la Iaşi cazane cu 4-5 milioane unu., Nicovala şi ciocanul, ăsta-i atelierul nostru.”

Am înaintat printre case, pe drumurile înguste,însoţiţi de un grup imens de copii. Aşa am aflat că nu prea se face şcoală la ei. Bagrini, unul dintre ei, mi-a mărturisit că “Profesorii se duc la o ţigară, la un păhărel şi pe noi ne lasă amestecaţi acolo la grămadă, ce şcoală-i asta?” “Numai românii ştiu carte!”.

Problema cea mai mare din sat este apa potabilă, fântânile sunt majoritatea murdare sau secate şi oamenii îşi doresc apă curentă “Nu vrem bani, vrem apă”. Din păcate casele fiind amestecate, străzile înguste, este greu să tragi o conductă de apă pentru tot satul.
Multe case aveau lemne bătute-n geam. Copii ne-au spus că sunt casele unor oameni care au plecat. Fac asta frecvent, pleacă pentru a face comerţ şi se mai întorc peste 2-3 luni.

Drumuri din ce în ce mai intortochiate ne conduceau pe lângă curţi în care femeile găteau la ceaun, câte un ceaun imens pentru toată familia.

Odată ce au găsit în noi, grupul de jurnalisti, bunavoinţa unei urechi care sa îi asculte, nu mai terminau să-şi expună problemele, care sunt într-adevăr reale şi grave. Am reuşit să întocmim împreună, căci o parte nu ştiau să le scrie singuri, o serie de cereri către primărie, pentru buletin, racordare la curentul electric, autorizaţie de meşteşugar, prin intermediul cărora sperăm că se vor rezolva o parte dnitre ele.

Mă simţeam intrată într-o lume pe care nu sunt capabilă să o înţeleg şi deşi priveam şi mă minunam de tot ce era în jurul meu, am realizat că universul lor nu este atât de tragic precum părea. Ei merg mai departe şi viata lor interesantă, colorată şi plină de veselia copiilor nu are cum să degenereze vreodată în rutină.

Următoarea comunitate a fost cea din Strada Vadului. Aici era mai bine.Lumea prietenoasă, copiii cuminţi care mergeau zilnic la şcoală, curăţenie. O parte din ei aveau parinţi plecaţi în Italia sau în Israel, la lucru, prntru a trimite bani acasă.

Din păcate în Dărmăneşti există aceeaşi problemă pe care am sesizat-o şi în Comăneşti, nu există locuri de muncă şi dacă există ori sunt prost plătite ori nu ajung pentru toată lumea. “Mai bine plecăm în Italia, nimeni nu pleacă de bine, domnişoară, nimeni!”

Bianca şi Iuliana mă priveau dintr-un colţ zâmbind, ele sunt în clasa a 4-a amândouă: “Nu ne-a supărat niciodată nici un român la şcoală.” “Sunt doar a 3 a dar vreau să termin!”

Ionuţ este român şi locuieşte în apropiere. Toţi prietenii lui de la şcoală sunt romi şi locuiesc aici pe stradă.

Valentin este însă copilul cu un caz mai special, mama lui ţipa în mijlocul străzii că ei nu mai au jumătate din casă, că primaria nu vrea să le repare acoperişul, că ea locuieşte cu 3 copii şi soţul într-o cameră. Casa cu pricina era exact în faţa mea, avea într-adevăr acoperişul pe jumătate ars. Valentin stătea cu privirea în pământ şi încerca să nu o asculte pe mama lui. Îi era ruşine. “Cum a fost când ţi-a ars casa, aţi pierdut multe?” ”Da, mie mi-au ars toate caietele şi cărţile de şcoală şi nu am mai putut să învăţ la fel de bine ca înainte.”, mi-a raspuns el necăjit. Fetele mi-au şoptit că tatăl lui Valentin este beţiv şi că îi bate, ele îl scot pe băiat afară din casă tot timpul, îl mai iau prin casele lor, numai să se ducă cât mai rar acasă.

Toti copii de pe această stradă îşi doresc să ajungă într-o zi cu treabă în capitală. Mi-au enumerat parcurile şi obiectivele turistice bucureştene pe care le văzuseră. Mi-au dat speranţă momentele petrecute cu ei.

Încă o zi a trecut parcă pe nesimţite şi noaptea ne-a obligat să ne retragem. Toţi eram conştienţi că realitatea noastră nu coincide cu realitatea lor şi că acest mare crater dintre cele două lumi va fi greu de umplut.

Bucuresti, 18 septembrie 2009 :
Ultima zi de vizită de presă în Moldova. Sub îndrumarea experţilor în situaţia romilor din această zonă, am ales sa vizităm comunitatea din Gura Văii şi satul Rădana din Ştefan cel Mare, două locuri între care exista o legătură interesantă.

Povestea a început în anul 2005 când au fost inundaţii în Gura Văii. Romii aveau casele amplasate ilegal pe terasa inferioară a râului şi astfel au fost distruse de forţa apelor. Primarul a accesat nişte fonduri pe baza unui proiect în care micul sat ce urma sa fie construit pentru sinistraţi ar fi fost unul cu adevărat de vis. Aveau case noi şi frumoase, fiecare familie cu propria casa. Urma să aibe o şcoală, un cabinet medical, magazine, un bar. Singura problemă este că romii au fost amplasati la Rotunda, un loc care se află la o altitudine de mai mult de 1000 de metri, la 25 de km departare de zona locuita.

Peisajul din vârful dealului era cu adevarat dezolant. Chiar şi acum în prag de toamna, vântul anuţa venirea iarnii iar vegetaţia semăna cu cea de pe platourile montane. 200 de case goale, acum, în mare parte fără uşi şi geamuri, aranjate pe un vârf de munte, în jur numai văi şi cer albastru. Romii au plecat de aici în 2008 şi s-au mutat în Rădana. Aceste două sate sunt în comune diferite, prin urmare şi cei din administraţie care se ocupă de ei, diferă.

Prima oprire a fost la primaria din Ştefan cel Mare de unde domnul inginer Mihalache ne-a însoţit până în Rădana. “Sunt destui în comunitate, sunt veniţi de la Gura Văii dar s-au mai strecurat şi alţii.”

Majoritatea din comunitate au acte, au cumpărat terenurile pe care au case. Unii au venit direct cu materiale, alţii le-au construit din chirpici. Şcoala este la 3 km dar copii au un autobuz care îi duce şi îi aduce zilnic.

Din 2007/2008 cei aproximativ 1000 de romi din Rădana traiesc o drama, nu au nici electriciate nici apă curenta. Nu au fântână şi sunt nevoiţi să meargă 8 km cu căruţa pentru a lua apă din râu iar seara stau cu toţii la lumânare. Cei mai norocoşi dintre ei au generatoare, însă aceştia sunt foarte puţini.

Construcţia unei fântâni în această zonă ar necesita mult efort şi bani, pânza freatică este mai jos de 40 de metri, în plus, una singură nu ar face niciodată faţă nevoilor zilnice.

Numai un cal bea în jur de 20- 40 găleţi de apă zilnic.

Domnul Mihalache ştie de această problemă, proiectul este depus de primărie înca de un an şi asteaptă aprobări. Odată ce primesc banii pot începe demersurile.

Romii de aici trăiesc de pe urma combinatelor din zonă, duc acolo fier vechi primind în schimb bani, alţii lucrează pentru primărie, îngrijind spaţiul public.

Marian Munteanu, un baiat de 16 ani, a fost desemnat de bulibaşa pentru a ne însoţi la Rotunda; toţi romii din Rădana au venit de acolo şi din câte spuneau sătenii, acolo nu a mai rămas nimeni.

Am ajuns în vârf de munte şi m-a găsit acea privelişte dezolantă. Prin împrejurimi am descoperit un domn cioban, Viorel Bogea, care ne-a spus legenda locului. O parte din săteni spun că aici, pe vremuri, terenul aparţinea primarului iar acesta l-a vândut Primăriei pentru a fi utilizat în cadrul proiectului în care s-au construit casele romilor. Primarul este cioban, are stână în apropiere de Rotunda şi astfel că prin intermediul acestui proiect el a consolidat drumul înspre stâna personală şi a primit o sumă frumoasă pentru teren. Nu am reuşit însă să verificăm această informaţie , căci nu am avut acces la dosare în primărie, şi povestea asta a rămas încă la nivel de zvon, urmând să investigăm mai departe, odată ajunşi în Bucureşti.Ce este însă sigur e că acest teren e foarte departe de sat, şi odata mutaţi aici romii erau separaţi de tot de comunitate şi români.

Am dorit să ne întâlnim cu domnul primar din Gura Văii, Vasile Pascu, pentru a afla mai multe. Deşi întâlnirea cu dumnealui era stabilită de mai bine de o săptămână ne-a dus cu zăhărelul, ba ca e plecat în Bucureşti, ba că totuşi e la Focşani dar că e drumul stricat, ba că vine într-o oră ca apoi să ne spună că dacă vrem să vorbim cu el să îl aşteptăm până a doua zi dimineaţă.

Văzându-se prins la înghesuială de un grup de jurnalişti înarmaţi cu microfoane şi camere de filmat, a început să bâlbâie nişte informaţii evazive. Că nu au găsit alt loc pentru că nu era nicăieri spaţiu destul de mare, terenul era al primăriei, primarul nu are stână în zonă. El in general nu ştie nimic, pe vremea aceea era doar consilier, după părerea lui era bine pentru ei acolo, urmau să primească şi apă curentă. Deşi dispensarul nu era aprovizionat, exista un doctor care urca săptămânal, deşi şcoala nu avea curent şi apă, existau cadre didactice care ajungeau zilnic până în Rotunda.

Spre finalul discuţiei am cerut să vedem proiectul şi urmează ca în urmatoarele zile să aflăm mai multe informaţii despre acest caz.

Contractul de cesiune pe acele case avea o clauză, în cazul în care casele sunt vandalizate acestea trec din nou în patronajul primăriei. În cazul în care romii din Rotunda ar fi ştiut această informatie ar fi putut să plece, lăsând casele intacte şi încuiate iar in decurs de 5 ani acestea deveneau ale lor, ei în schimb au plecat cu tot ce au putut lua şi acum se judecă în continuare cu primăria pe acest motiv. Marea majoritate a caselor au fost deja inchiriate către alţii, cu 500 de lei/an, în urma unor licitaţii în plic închis.

Am obţinut şi numărul de telefon al doamnei Ciocan Monica, învăţătoarea din Rotunda. Ea a fost suficient de drăguţă pentru a ne primi în grădina casei şi pentru a ne povesti ce s-a întâmplat în decursul anului 2007-2008. La începutul anului şcolar erau înscrişi 100 de copii ca în iunie să rămână numai 18 care mai veneau la şcoală, restul plecaseră din Rotunda. Şcoala nu avea curent, nimeni nu a avut niciodata curent, cât a fost ea acolo.

Vara exista un autobuz care îi ducea pe profesori până sus. Oamenii din Rotunda primeau apă zilnic de la o maşină de pompieri.

Iarna însă, maşina de deszăpezit nu putea să urce până sus, profesorii veneau zilnic pe jos din localitate cu cornul şi laptele pentru copii în geantă,câţiva kilometri buni de mers pe jos. Nici maşina de pompieri nu ajungea şi oamenii erau nevoiţi să topească zăpada pentru a avea apă.

Doamna Monica era răspunzătoare pentru şcoală, ne-a povestit că atunci când au avut o inspecţie de la minister, s-au racordat ilegal la curent ca să aibă şi ei măcar atunci lumină. Stâlpii existau, exista şi generator dar casele şi şcoala nu erau racordate la electricitate.

Ne-a mărturisit că nu avea probleme cu ei la şcoală, erau copii buni, voiau cu toţii să inveţe să scrie şi să citească. Nici atunci când erau la Gura Văii nu făceau probleme, uneori mai furau porumb sau lucernă dar alte incidente nu au existat.

După această ultimă zi, am plecat intrigaţi spre Bucureşti, ne doream desigur să ştim adevarata poveste care s-a petrecut în urma inundaţilor din 2005 dar simţeam cu toţii că adevărul este undeva la mijloc şi că posibil va dura o perioda până când o mică bucăţică va ieşi la iveală. Până atunci, peste 1000 de oameni traiesc în mizerie şi întuneric, deşi Guvernul a alocat foarte mulţi bani pentru a le construi case noi şi trainice, în care însă acum bate vântul.

Raluca Ilie, Voluntar PR S.P.E.R.

Foto Bacau aici: http://picasaweb.google.com/sperorg/VizitaInComunitatileDeRomiDinBacau#

Filmele celor 400 de copii romi la Festivalul KINODISEEA

2009-09-21T12:49:00.005+03:00

In cadrul Festivalului International de Film pentru copii KinOdiseea, in zilele de 24 si 25 septembrie, la Muzeul Taranului Roman, respectiv cinematograful Gloria, incepand cu orele 18.00, copiii, dar si parintii, vor putea viziona 4 episoade ale filmului “Istoria romilor povestita de copii” realizat in cadrul taberelor S.P.E.R.

Episoadele alese de catre organizatori sunt: Tranzactiile cu robi, Meseriile romilor liberi, Romii si Holocaustul si Romii in comunism.

S.P.E.R. multumeste Asociatiei Culturale SCRIPT, Metropolis Film si, mai ales, directorului artistic al festivalului, Benjamin Ribout, pentru ocazia de a impartasi cu publicul larg si, in special, cu copiii din Bucuresti, experienta unica a copiilor romi.

Va asteptam cu drag!

DISCRIMINAREA ROMILOR SE ÎNVAŢĂ ACASĂ. CUNOAŞTE-I ÎNAINTE SĂ-I JUDECI! CAMPANIA MEDIA NAŢIONALĂ SE RELANSEAZĂ

2009-09-21T11:52:00.002+03:00

Campania “Discriminarea romilor se învaţă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci!” se lanseaza de astazi in media nationala. Spoturile radio si TV vor fi difuzate până la finalul lunii noiembrie, prin intermediul canalelor: TV (TVR1, TVR 2, TVR 3, TVR Info, TVR Cultural, Kanal D, Acasă TV, Discovery, National Geographic şi staţiile PRO TV locale), radio (Radio 21, Radio Guerrilla, şi Radio România Actualităţi), indoor, online (concurs de fotografie) şi a două evenimente neconvenţionale.
La 1 octombrie, va fi lansată şi campania indoor plasată în baruri, restaurante şi staţii de metrou. De asemenea, site-ul http://www.sper.org.ro/ va beneficia de o campanie de promovare online.

La fel ca şi anul trecut, strategia şi creaţia campaniei sunt semnate de către agenţiaTBWA/Merlin, iar producţia de Carioca şi Saga Film.

Campania “Jan angle, romale!” constă în promovarea a trei testimoniale TV ce au ca obiectiv determinarea romilor să-şi depăşească propriile bariere sociale şi care vor fi difuzate pe canalele Taraf TV si OTV. Creaţia şi regia îi aparţin lui Octavian Segărceanu, iar producţia şi postproducţia au fost asigurate de Pozitiv Film Production (http://www.pozitivfilm.ro/).

Menţinerea unor atitudini ostile faţă de etnia romă în rândul populaţiei nerome a fost recent demonstrată de cercetarea sociologică a relaţiilor interetnice, ultimul "barometru al relaţiilor interetnice", realizat în 2009, în cadrul programului guvernamental S.P.E.R. Reacţia unui stat democratic faţă de mentalităţi arhaice care erodează înseşi instituţiile democraţiei, este imperios necesară. Campaniile de modificare a percepţiei etniei rome de către populaţia ne-romă, cât şi cele destinate modificării autopercepţiei romilor în societatea română, au ca scop facilitarea reinserţiei sociale a unei populaţii care are, numai pe teritoriul de azi al României, o istorie de marginalizare veche de 700 de ani.

Spoturile TV pot fi vizualizate la adresa http://www.youtube.com/user/SPERorg.

Materialul Europa FM "Romii din judetul Tulcea - ziua de azi conteaza" a fost nominalizat la Prix Europa 2009

2009-09-21T10:51:00.009+03:00

Elena Tudor de la Europa FM a fost alaturi de noi in vizita de presa in comunitatile de romi din jud. Tulcea, iar reportajul sau a fost nominalizat la Prix Europa 2009.

Felicitari Elena!

Gasiti materialul aici: http://www.europafm.ro/europa-fm/de-partea-ta/rromii-din-tulcea-ziua-de-astazi-conteaza.html

...

Stirile Europa FM se fac din nou remarcate in cadrul unui concurs european. Dupa castigarea in 2007 a titlului de “Echipa Anului” la European Radio Awards, jurnalistii de la Europa FM intra acum in competitia pentru un nou premiu prestigios. Prix Europa 2009 a nominalizat-o pe jurnalista Elena Tudor la categoria “Documentar radio” pentru reportajul "Romii din judetul Tulcea - ziua de azi conteaza". Materialul audio poate fi gasit pe site-ul http://www.europafm.ro/.

Reportajul descrie o lume plina de contraste, in care exista familii care traiesc la limita supravietuirii si altele care nu au deloc grija zilei de maine. Rromii din Babadag, Pichet, Zagan, Ciucurova au acceptat sa-si dezvaluie lumea, iar Elena Tudor a redat-o ascultatorilor intr-o maniera profesionista.Povestea impresionanta suprinsa in materialul special Europa FM s-a facut remarcata in Europa si a intrat pe lista scurta a concursului.

“Ca ziarist, ma bucur ca exista inca in Romania institutii media ca Europa FM, de unde reportajul radiofonic nu a fost inca izgonit, iar aceasta nominalizare care ma onoreaza nu face decat sa confirme faptul ca nu am gresit abordand acest gen jurnalistic. Astept cu interes momentul jurizarii, insa cel mai important premiu mi-a fost deja acordat mie si colegilor mei din echipa Europa FM – faptul ca suntem considerati de romani cel mai de incredere post de radio”, declara Elena Tudor.

Prix Europa este un eveniment sustinut de organizatia Prix Europa Alliance, formata din 25 de radiodifuzori din Europa de Est si Occidentala, precum si de mai multe institutii europene si Landul Berlin & Brandenburg. in cei 20 de ani trecuti de la caderea Cortinei de Fier, Prix Europa a reusit sa aduca la un loc producatorii de media de diverse limbi si background-uri, contribuind la dezvoltarea identitatii comune europene. Interesul fata de principala competitie media din Europa pentru productiile de calitate pentru televiziune, radio si media emergente a fost, potrivit organizatorilor, extrem de mare anul acesta, cand se sarbatoresc si 20 de ani de la caderea Cortinei de Fier. Din cele 665 de proiecte inscrise de 40 de tari, au fost nominalizate 231 de productii, care vor concura in perioada 17 - 24 octombrie la Haus des Rundfunks din Berlin.

http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-6161432-europa-fost-nominalizat-prix-europa-2009.htm

ROM EUROPEAN REVINE LA TVR

2009-09-14T19:28:00.009+03:00

Dragii nostri,

In 15 septembrie, la ora 15.30, TVR1 a transmis primul episod din noua serie a emisiunii ROM EUROPEAN.

Subiectul acestui prim episod au fost TABERELE S.P.E.R. organizate in perioada 2-14 august 2009 la Timisul de Sus.

ROM EUROPEAN se afla la al treilea an de existenta si acopera obiectiv subiecte relevante despre romi, prin reportaje de investigatie sau pornind de la initiativele antidiscriminare din societate. Nu uitati, in fiecare marti, la ora 15.30, pe TVR 1.

Mai multe detalii gasiti pe http://www.romeuropean.ro/

Lansare si dezbatere - Imaginea etniei rome în Romania

2009-09-14T14:50:00.010+03:00

Pe 10 septembrie, S.P.E.R. a organizat conferinţa de presă de lansare a rezultatelor „Barometrului interetnic 2009 – Romii şi majoritarii”, realizat prin intermediul institutului IMAS. Cu această ocazie, s-a dat publicităţii şi analiza de presă: Imaginea etniei rome în presa scrisă şi ştirile TV (autor Media Image) bazată pe monitorizarea a 8 publicaţii centrale şi a jurnalelor de ştiri din prime-time ale principalelor televiziuni, în perioada decembrie 2008 – mai 2009.

Rezultatele cercetării au dezvăluit că, deşi comparativ cu 2002, există o uşoară ameliorare a stereotipurilor negative, între populaţia majoritară şi populaţia romă sunt încă importante diferenţe de percepţie: 20% dintre etnicii non-romi consideră că romii nu au ce căuta în România, iar peste 68% dintre ei refuză ideea intrării unui rom în propria familie, prin căsătorie.

Analiza media prezentată în întâlnire concluzionează că imaginea romilor în presa scrisă şi în ştirile TV este una încă lipsită de substanţă, bazată pe stereotipuri. O treime din articolele din presa scrisă din perioada analizată au cuprins prezentări negative la adresa etniei rome. Aproape două treimi din ştirile TV analizate au cuprins prezentări negative şi stereotipe ale etnicilor romi,fie prin emiterea de mărci tendenţioase, fie prin asocierea explicită a etniei cu acte infracţionale.

Cele două informări au fost urmate de o dezbatere ce a avut ca temă ”Rolul presei în formarea şi schimbarea percepţiilor românilor. Mass media – actor social”. Jurnaliştii, seniorii de presă, sociologii şi reprezentanţi ai ONG-urilor de drepturile omului au vorbit despre preponderenţa articolelor cu încărcătură emoţională puternic negativă pentru atragerea unui număr mare de cititori, graniţa între sancţionarea unui discurs discriminatoriu de către instituţii ca CNA şi CNCD şi libertatea de exprimare, rolul crescând al marketingului şi implicit al raţiunilor financiare în stabilirea politicilor editoriale, modul în care liberul arbitru al jurnalistului contează sau nu în respectarea normelor deontologice.

Mulţumim Facultăţii de Sociologie, facultate cu cei mai multi absolvenţi de etnie romă din România, pentru găzduirea întâlnirii.

Puteţi consulta rezultatele celor două studii prezentate în cadrul conferinţei pe http://www.sper.org.ro/index.php?page=13 şi http://www.sgg.ro/.

Mai jos, puteti citi perspectiva lui Mircea Toma, expert in cadrul proiectului S.P.E.R., asupra cercetarii:

Pulsul intoleranţei - 2009: lupta societăţii cu realitatea
Există două domenii care au devenit proverbiale sub aspectul crizei reperelor: "la fotbal şi la politică se pricepe toată lumea". Autoironia asumată prin acest exemplu de înţelepciune culturală se opreşte, însă, la cele două activităţi. În problema romilor cvasitotalitatea non-romilor se pretinde competentă, fără nici o nuanţă de atenuare autocritică. O situaţie care dăinuie de-a lungul celor circa 700 de ani de istorie comună pe teritoriul de azi a României. Toţi ne-romii ştiu şi se pronunţă fără să şovăie despre cum sunt romii, deşi unica sursă de "cunoaştere" sunt percepţiile stereotipe care i-au însoţit pe romi încă de la sosirea lor în Europa. Dacă e să ne referim la învăţământul instituţionalizat, până în urmă cu doi ani, în România nu a existat nici o informaţie sistematică şi documentată cu privire la una dintre cele mai numeroase etnii - azi estimările acceptate de instanţe internaţionale vorbesc despre o populaţie de aproximativ 2,5 milioane persoane - "conlocuitoare". Dacă e să comparăm cantitatea de informaţie dedicată, în manualele de istorie, maghiarilor, evreilor, turcilor cu zero-ul dedicat romilor, nu putem decât să suspectăm de contaminare a politicilor educaţionale cu intoleranţă faţă de această etnie "specială".

Mediul academic a început să compenseze acest dezechilibru încă din anii interbelici, dar nivelul de penetrare a produselor de cercetare în creuzetul autorilor de politici publice a fost, până în urmă cu câţiva ani, cvasinul. O vizibilă intensificare a preocupărilor pentru o cunoaştere a dinamicii relaţiilor interetnice a avut loc în ultimul deceniu. Unul dintre instrumentele care a câştigat recunoaştere în spaţiul cerectării sociologice este "Barometrul relaţiilor etnice". Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală de la Cluj a lansat, sub această denumire, în anul 2000, seria de cercetări periodice a relaţiilor interetnice. Scopul acestei abordări a fost: "monitorizarea şi evaluarea situaţiei grupurilor etnice din România, auto-percepţia şi modul de percepere a alterităţii, dinamica reprezentărilor şi stereotipurilor diferitelor grupuri etnice, construirea şi afirmarea identităţii etnice şi naţionale, nivelul de impact şi cunoaştere al politicilor publice faţă de minorităţi în România, discursul public în legătură cu minorităţile etnice în diferite contexte".
Asumarea, de către Guvernul României, prin programul SPER, a continuării acestei cercetări - a cărei ultimă ediţie a avut loc în 2002- este relevantă pentru depăşirea istoricei rupturi dintre cunoaşterea ştiinţifică şi construirea politicilor publice. Este semnul că, la nivelul politicului, a fost conştientizată necesitatea unei modificări de paradigmă: o problemă socială gravă, cu rădăcini extrem de adânci în mentalitatea populaţiei majoritare, nu poate fi rezolvată cu argumente care izvorăsc din aceeaşi mentalitate ci este nevoie să se clădească pe realitatea socială. Iar realitatea, după cum veţi constata descifrând rezultatele cercetării realizate de IMAS, este, sub multe dimensiuni, dramatică.

Mircea Toma, Expert program S.P.E.R

Vizita de presa in comunitati rome din judetul Doj, 3-5 septembrie

2009-09-07T16:46:00.015+03:00

Odata ajunsi la Craiova, inainte de vizita in comunitati, ne-am intalnit, informal, cu mai multe persoane care gestioneaza « problematica romilor ». I-am avut alaturi de noi pentru a ne familiariza cu situatia romilor din Craiova pe Mirela Sandu- Expert Birou 4 sud-vest Oltenia - Agentia Nationala pentru Romi , Alin Banu- reprezentant organizatia T.R.U.S.T., Cherata Lucian- Inspector scolar, Lelioara Nicola- Inspector Scolar General, Vasile Velcu Nazdravan- Profesor de Limba Romani, Asociatia Caramizarilor.

Pe de-o parte, au fost enumerate proiectele in derulare care urmaresc imbunatatirea situatiei romilor, de la infrastructura zonelor in care locuiesc si pana la educatie. Desi au recunoscut ca sunt intr-adevar probleme in comunitatile de romi din Craiova, toti participantii la discutie au vrut sa sublinieze ca acestia, in ansamblu, nu sunt raufacatori periculosi, asa cum ii prezinta presa.
Ei spun ca incidente izolate i-au facut pe oameni sa generalizeze si sa considere Craiova, in mod gresit, « o pata neagra a Romaniei ».
Vizita noastra in Craiova a demonstrat ca te poti simti in siguranta in acest oras, printre romi.

Prima oprire pe teren a fost la Listeava, in comuna Ostroveni, sat in care dintr-o populatie de 1700 de oameni, 401 sunt de etnie roma. Ocupatia principala a romilor de aici, « furata » si de unii romani, este producerea caramizilor.
Ei sunt romii caramidari, ultima generatie care a reusit sa perpetueze aceasta meserie, dupa cum ne spune liderul informal, Barbu Gheorghe. Acum comenzile vin din ce in ce mai rar pentru ca este mai ieftin sa-ti cumperi materiale « fabricate pe banda rulanta ».
Barbu Gheorghe ne spune ca o caramida se vinde cam cu 20, 30 de bani, ceea ce inseamna un venit de 300-400 de RON/ 10 000 de caramizi care ocupa ca timp cam 2 saptamani. Nu e deloc profitabil- din cauza efortului pe care-l implica aceasta meserie si a caldurii insuportabile care ii obliga pe oameni sa aiba un numar limitat de ore in care pot da drumul cuptoarelor.
Astfel, peste 80% dintre tinerii romi din sat au renuntat la meseria traditionala a parintilor si au plecat « afara », de unde se intorc mai instariti pentru a-si ajuta familiile, pentru a-si construi o casa si a-si asigura un trai bun in Romania.

Intr-una dintre zonele satului exista inca 8 bordeie in care romii traiesc in conditii mizere, cu serpii si mustele laolalta, intr-un miros intepator. Ar dori sa duca un trai normal,in case curate, cu apa curenta, dar saracia nu ii lasa. Nu le-a ramas decat sa astepte modulele promise de primar, locuintele provizorii folosite in cazul inundatiilor.

In a doua zi am vizitat 3 cartiere din orasul Craiova : « la Baraci », « Popoveni » si « Fata Luncii ».

In zona « La Baraci », numita si « Drumul Apelor », oamenii traiesc in conditii subumane. Localnicii ne spun ca pe strada sunt 98 de familii din care 10 sunt de romani, iar restul de romi.
Toate aceste familii folosesc 3 cismele si 3 toalete ecologice. Romii de aici traiesc din reciclarea gunoaielor, din ajutorul social, muncesc cu ziua, unii mananca din gunoaie iar altii sunt plecati la cersit in strainatate.
O mare parte din copiii de pe strada ne spun ca nu au fost dati la scoala, parintii justificandu-se ca nu au bani sa ii trimita si ca oricum, stiu situatia din scoli, stiu ca se discrimineaza si copiii lor sufera. Totusi, se gasesc si copii care merg la scoala, la liceu. Sunt doi care au ajuns si la facultate.
Mamele din aceasta zona se plang ca hepatita si bolile infectioase sunt frecvente pe strada lor, avand in vedere ca traiesc intr-un focar de infectie uitat de toata lumea, inclusiv de Primarie.

In cartierul «Popoveni », am intrat in contact cu o comunitate traditionala de caldarari, ceva mai instariti. Le-am vazut frumoasele case si palate despartite de o canalizare deschisa, plina de mizerie, transformata rapid in groapa de gunoi pentru ca nimeni nu vine sa ridice deseurile din zona.
Alin Banu de la organizatia T.R.U.S.T ne-a semnalat o alta problema a cartierului Popoveni legata de scoala cu clasele I-IV din cartier, unde exista segregare « rezidentiala » pentru ca sunt doar romi in zona.
Se pare ca din 90 de copii care merg la aceasta scoala, doar 2 stiu sa scrie si sa citeasca. Astfel, copiii trec primele 4 clase usor, pentru ca profesorii sunt indiferenti, dar se trezesc incapabili de a-si continua studiile - le lipseste minimul de informatii pe care ar fi trebuit sa-l dobandeasca in 4 ani.
Ca ocupatie, unii dintre romii de aici mai au inca meserii traditionale, fac caldari si alte obiecte mestesugaresti, iar altii recicleaza deseuri. In general, la ora pranzului toti barbatii sunt plecati la munca. Acasa raman doar femeile care mai fac costume traditionale si au grija de copii.

Pe seara, am mers in cartierul cel mai rau famat din Craiova, « Fata Luncii » - comunitate in care « se stie » ca nu se poate patrunde in siguranta.
Am fost intampinati prietenos pe strazi, fara niciun incident. Romii de acolo sunt si ei nemultumiti de renumele dat zonei, mai ales ca nu exista incidente decat foarte rar, cazuri singulare pe care si ei le dezaproba. Cei mai multi de aici au legaturi cu strainatatea prin copii, au masini scumpe cu numere straine pe care si le plimba pe strazile neasfaltate din cartier. Si aici lipseste canalizarea.

Vineri am fost invitati de catre Parintele Stanulica sa vizitam centrul de zi al Asociatiei Vasiliada, un adevarat model de succes pentru integrarea si ajutorarea copiilor defavorizati, atat romi, cat si romani. I-am gasit pe copii veseli, cantand, la sfarsitul programului. Sunt copii care au avut norocul sa intre in programe care ii ajuta sa nu renunte la scoala si sa aiba o viata normala, cu nevoile primare asigurate.

La finalul zilei, am dorit sa verificam daca romii au liber acces in cluburile din Craiova. I-am pus "la inaintare" pe colegii nostri Ciprian Necula si Marian Parvu, ambii de etnie roma. Celor 2 li s-au cerut legitimatii la intrare, desi aceste "acte" nu exista deloc in politica localului. La plecarea lor, bodyguarzii clubului le-au spus jurnalistilor de etnie romana sa mai astepte putin, pentru ca nu au voie sa le dea romilor voie inauntru.
Ma intreb cum este sa fii in pielea unui tanar rom care-si doreste o viata normala dar caruia i se refuza acest drept...

In ultima zi, inainte de plecare, am mers in consacratul targ second-hand din Craiova, unde am aflat ca romii vand pentru romani. Hainele se vand la preturi infime, « la gramada », iar comerciantii sunt amabili, caci altfel targul nu ar fi plin de oameni in fiecare zi.
La finalul jurnalului, spun doar ca realitatea de acolo nu este aceeasi cu inchipuirile pe care oamenii si le fac despre romi. Atat de multe tipuri de romi, de oameni, de obiceiuri, de vieti, de atitudini…e greu sa generalizezi :)

Asteptam si impresiile jurnalistilor din aceasta vizita :)
Irina Georgescu-voluntar S.P.E.R

Mai multe poze:

http://picasaweb.google.com/sperorg/VizitaInComunitatiRomeDinJudetulDolj35Septembrie#

ESMA REDZEPOVA- “Regina Balcanilor” sau “a doua Maică Tereza”, o nominalizată la Premiul Nobel Pentru Pace vine la PLAI

2009-09-07T10:22:00.002+03:00

Cea supranumită „Regina Balcanilor”, ESMA REDZEPOVA, s-a născut la Skopje în 1943, într-o familie mixtă – rromă-evreiască. A fost primul artist balcanic care a reuşit să popularizeze muzica ţigănească în afara etniei sale, la începutul anilor 1960. Esma este celebră în lumea întreagă pentru arta sa şi pentru activităţile umanitare, datorită cărora a ajuns să fie considerată de unii drept „cea de a doua Maică Tereza”.

Esma a obţinut titlul de Regina Cântecelor Romani cu ocazia primei ediţii a World Festival of Romani Music care a avut loc în India în 1976. La festivalul Roma Experiences de la Moscova din anul 2000, Esma a fost laureată ca Interpreta roma a secolului. Esma, împreună cu Ansamblul Teodosievski, au cântat pentru numeroşi şefi de stat, printre care premierul indian Indira Ghandi. Per ansamblu, Esma este de patru decenii într-un turneu continuu cu Ansamblul Teodosievski, alături de care a susţinut peste 15.000 de concerte, dintre care 2000 umanitare, în mai mult de 30 de ţări.

Activităţile umanitare ale Esmei sunt cunoscute în lumea întreagă şi se derulează şi astăzi prin intermediul Casei Umanităţii şi a Muzeului Muzicii Esma şi Stevo Teodosievski – instituţie fondată de Esma Redzepova şi donată ulterior oraşului Skopje şi Republicii Macedonia ca institut de prezervare a tradiţiilor culturale. Esma s-a ocupat fără întrerupere de programe de asistenţă şi sprijin pentru romii oprimaţi din Macedonia precum şi pentru refugiaţii din Kosovo. Este preşedinte de onoare al Crucii Roşii Macedoneene, al cărei activist este încă din copilărie. Institutul Biografic American i-a decernat Medalia de Onoare în anul 2000, iar Confederaţia Femeilor Roma a proclamat-o „Femeia Mileniului”. În 2002 a primit Premiul Maica Tereza şi titlul de Ambasador al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţii în Macedonia. Priorităţile sale, în momentul de faţă, sunt cele legate de finanţarea de operaţii pentru cei care au nevoie şi nu pot să şi le permită, precum şi activitatea de donator pentru sănătate şi pentru educaţie. Bogata activitate umanitară i-a adus două nominalizări la Premiul Nobel pentru pace.

Cititi in continuare desprev Ema Redzepova aici: http://www.plai.ro/muzica/esma-redzepova/

Vizionare in premiera a Filmelor realizate de catre cei 400 de copii romi, despre istoria etniei lor

2009-09-06T20:45:00.009+03:00

Marţi, 01 septembrie, pe terasa de la Green Hours, am văzut film şi am povestit despre taberele SPER de la Timişul de Sus împreună cu invitaţi oficiali din partea organizaţiilor roma şi din partea presei, împreună cu trainerii şi voluntarii implicaţi în aceste tabere şi, evident, împreună cu toţi colegii din echipa SPER: Ciprian, Mircea, Raluca, Mircea mic, Irina, Dragoş, Christina şi Marta.

Cel mai important invitat a fost publicul larg, curios să vadă filmul realizat de cei peste 400 de copii romi cu care am lucrat în tabără. A fost un public empatic, cald, care a aplaudat şi a zâmbit sau a rămas pe gânduri după fiecare dintre cele 15 episoade adaptate după istoria etniei rome. "Am aflat lucruri pe care nu le ştiam despre romi", mi-a spus impresionată Marion (jurnalistă franceză în România).

Pentru echipă şi pentru staff-ul care ne-a ajutat, timp de 3 săptămâni, în august, la Timişul de Sus, a fost un moment de trei ori emoţionant: o dată pentru că am revăzut filmul realizat împreună cu copiii; a doua oară, pentru că am retrăit, astfel, "filmul" real al frumoaselor zile de tabără; şi încă o dată, pentru că am simţit solidaritatea publicului.

Chiar dacă nu au fost prezenţi, copiii romi care au venit în tabere din toată ţara şi care au făcut toate acestea posibile, au fost, simbolic, principalii invitaţi ai serii şi principalii ei beneficiari. Sunt convinsă că nu puţini dintre cei prezenţi au continuat să-şi amintească, mult după această seară, mesajul care a revenit de 15 ori pe ecran în timpul vizionării: Discriminarea romilor se învaţă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci!

Multumim ca ati adoptat codul etic pe blogurile voastre!

2009-09-01T13:54:00.005+03:00

ACCEPT: http://www.accept-romania.ro/blog/
Titus: http://www.titusblog.net/
Lucian Popescu: http://www.merlin.hotnews.ro/
Romanita Iordache: http://antidiscriminare.blogspot.com/
Dragos Bucurenci: http://www.bucurenci.ro/
Anca Banescu: http://statiputin.blogspot.com/
Underhill: http://rataciri.wordpress.com/
Ce-re: http://www.ce-re.ro/blog/
KMLX: http://kmlx.wordpress.com/
Redcrew: http://redcrew.blogspot.com/
Dan: http://conteaza.wordpress.com/
Centrul Sf. Anton: http://centrulsocialsfanton.blogspot.com/
Teen Press: http://www.teenpress.blogspot.com/
Lesbiene-romania: http://lesbiene-romania.blogspot.com/
Hatea: http://hateablog.wordpress.com/
Alexandru Seres: http://alexandruseres.com/
Mihail Musat: http://www.musat.com.ro/
The open coffeeshop: http://roxannaz.blogspot.com/
De dragul jocului: www.dedraguljocului.blogspot.com

Cateva pareri despre taberele S.P.E.R...

2009-08-28T16:33:00.010+03:00

De la traineri si voluntari:

DORU GABRIEL PATRU, voluntar - Strategic Planner - Lowe&Partners
"O experienta care a capatat valente personale si in urma careia eu unul am invatat foarte multe de la cei mici. SPER ca si ei plecat un pic mai bogati sufleteste si mandri de istoria si vitalitatea creatoare ce le curge prin vene. Succes!!!"

DAN COSTEL STOICA, voluntar - Student Automatică, Craiova
"A fost o experienţă de neuitat alături de nişte oameni minunaţi, indiferent de culoarea pielii lor."

ANDREI CHIŞCU, trainer - Psiholog clinician, Asociaţia "Salvaţi Copiii"
" “Şi eu sunt tigan!” pentru că în cele două saptămâni copiii m-au întrebat în câteva rânduri, aşteptându-se în mod vădit la ACEL răspuns, dacă sunt şi eu ţigan. Îmi părea rău că nu le puteam confirma, însă pe toată perioada asta şi legat de ce s-a petrecut în tabără, ei m-au făcut să mă simt ţigan. Ţigan şi nu rom, o dată pentru că aşa mi-au pus întrebarea, şi apoi, pentru că, în acest fel, mă declar solidar cu ei, în discriminarea lor. "

MARIA NICOLA, trainer - Actor, scenograf, Teatrul Tony Bulandra Târgovişte
"Sunt chipuri pe care nu aş vrea să le uit vreodată.... "

RUDY MOCA, trainer - Actor, trainer – expert pentru metoda de „Teatru Forum-Dezbatere”, realizator si prezentator al emisiunii "Gypsy Show"- Televiziunea Tg. Mures
"Eroii au un singur nume: copii. Felicitari!"

MARIANA SANDU, trainer - Secretar general Asociatia Amphitheatrrom, consilier principal în cadrul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
"Eu pot sa spun ca toata munca, adică si luna dinainte de tabere in care a trebuit sa aleg si sa documentez cele 15 momente istorice, a meritat. Copiii au fost deosebiti, foarte diferiti, dar cu capacitati de socializare si adaptare extraordinare. Eu, personal simt ca munca mea a fost rasplatita mai ales prin lacrimile de multumire pe care nu si le puteau stapani copiii la plecarea din tabara, spunand ca n-au mai avut o astfel de experienta si oameni carora sa le pese de ei, sa-i valorizeze, sa se implice si să facă impreuna cu ei un filmulet care le-a produs o adevarata bucurie. Ma bucur sincer ca am facut parte din aceasta echipa!"

De la copii:

ANDRONACHE IONUT, 12 ani, Dolj- Plecarea acasa...parca ne-a durut putin, dar si dorul de acasa a fost puternic. A fost o experienta de neuitat!"

IRIMIA IONELA-CRISTINA, 14 ani , Giurgiu- In tabara asta a fost foarte frumos, mi-a placut foarte mult si m-am jucat, am dansat, am facut un film de exceptie, toti oamenii, toate "doamnele si domni", au fost buni la suflet inclusiv cei din echipa mea preferata si culoarea ALBASTRA.

TABĂ ADRIAN, 15 ani- ...cu ocazia acestei tabere am învăţat şi istoria romilor pe care voiam să o cunosc de multă vreme. Încep să mă simt prost deoarece nu ştiu să vorbesc limba romani şi nu am unde să învăţ pentru că dacă aş avea n-aş ezita deloc să fac acest lucru. ..rămâne o experienţă inedită pentru mine această tabără. Vă mulţumesc!

Madonna si dansurile tiganesti

2009-08-27T16:21:00.003+03:00

Cititi articolul integral aici: http://www.adevarul.ro/articole/madonna-a-cantat-pentru-romancele-frumoase.html

Fiecare detaliu, pas şi orice mişcare sunt atente studiate pentru ca întregul mecanism de pe scenă să decurgă fără niciun un soi de întrerupere. Publicul a aplaudat încontinuu participarea ţiganilor ruşi, iar Madonna s-a înhămat la o horă cu dansatorii.

„Doli Doli“, o mostră de muzică ţigănească rusească autentică, interpretată de Trio Kolpakov, a animat şi mai tare publicul. „Am citit că există multă discriminare în Europa de Est împotriva ţiganilor“, moment în care o mare parte a publicului a început să huiduie, iar Madonna a continuat să spună că „Şi ţiganii, şi homosexualii sunt discriminaţi, dar toţi suntem egali. Trebuie să fim toleranţi“, cuvinte la care a fost aplaudată îndelung de public.

„Furtuna“ a fost calmată imediat de celebra baladă câştigătoare de Oscar, „You Must Love Me“, de pe coloana sonoră a filmului „Evita“. Momentul, poate unul dintre cele mai emoţionante ale întregului show, a fost potenţat de acompaniamentul de excepţie al lăutarilor ţigani.

http://videonews.ro/action/viewvideo/22823/Moment-gipsy--lecie-antidiscriminare-in-concertul-Madonnei-la-Bucureti/

O oră cu romii unitarieni din Sânvasii: "Suntem ţigani ungureşti"

2009-08-26T11:55:00.001+03:00

MOTTO: “Părinţii noştri ne-au învăţat să nu fur, să nu minţesc, să nu fac prostie, să nu aduc ruşine pe ei, să fii curat, să fii cinstit, să am încredere în Dumnezeu. La cineva dacă mă duc acasă să nu duc afară pe poartă cuvântul; să mă port bine unde mă duc, eu cu asta am rămas de la părinţii mei şi asta i-am învăţat şi pe copiii mei” (Samu Cati, femeie romă din Sânvasii, Mureş)

Doar microbuzul hodorogit Tîrgu Mureş - Miercurea Nirajului întrerupe la prânz liniştea din Sânvăsii. La magazinul de la intrarea în sat, doi vecini beau bere. Unul este foarte vorbăreţ, celălalt taciturn, probabil şi pentru că nu vorbeşte româneşte. “Dumnezeu când o făcut lumea şi o făcut pâmântul şi a avut gând să facem om să lucreze pe pământ nu a zis să facem ungur, român, sau ţigan. Numai un om o făcut şi trebuie să iubim unul pe altul", spune ungurul Alexandru Toth, fost miner, CFR-ist, acum pensionar.

În satul mureşean aflat la 30 de kilometri de Tîrgu Mureş trăieşte un singur român - o femeie care a venit cu mulţi ani în urmă din Iaşi şi care “vorbeşte acum la perfecţie ungureşte” - şi cinci familii de romi. Restul sunt maghiari. Alexandru spune însă că nu are prejudecăţi. "Pune degetul aicia şi tu şi eu şi hai, taie cu briceagul, să vedem care sânge e mai roşu, al meu sau al dumneavostră? (râde). Suntem toţi oameni. Mie nu mi-a plăcut să spun: ăsta e ţigan, ăsta ungur....Sunt ţigani aici, dar nicio problemă".

"Suntem ţigani ungureşti"Mai în deal de magazinul sătesc se înşiră zeci de curţi. Majoritatea grădinilor sunt curăţate, casele vopsite, gardurile noi, flori pe prispă. O singură curte iese din peisaj. Fără gard şi cu bălării care cresc nederanjate, în mijlocul ogrăzii tronează o sobă ruginită iar în jurul casei stau acoperite cu prelate albastre aparate electrocasnice şi piese de mobilier. " Suntem ţigani ungureşti. Eu am furat limba asta română, nu numai pe limba mamii să o ştim", se recomandă Samu Cati (53 de ani), mamă cu doi copii şi trei nepoţi, aflaţi în căutarea unui adăpost.

Citi articolul integral aici: http://www.adevarul.ro/articole/o-ora-cu-romii-unitarieni-din-sanvasii-suntem-tigani-unguresti-nu-facem-furaturi-nu-murim-pe-altii-nu.html

Conflictele etnice continuă în Harghita: de veghe în lanul cu ţigani

2009-08-26T11:30:00.002+03:00

În fiecare luni seară, în faţa caselor ţiganilor din Sânmărtin se adună maghiarii din sat. Cu trei luni în urmă au atacat casele romilor, au dat foc şi i-au alungat în pădure, supăraţi că romii obişnuiau să fure. Maghiarii au făcut un pact cu ei, în 15 puncte, prin care le-au impus reguli de trai, dar şi să-ţi vândă caii. Ţiganii au semnat.

L-au si respectat, până acum nu s-au înregistrat încălcări. Deşi pactul este considerat abuziv de unele organizaţii civice, romii au tăcut şi au înghiţit. Şi ei se consideră vinovaţi pentru cei care comiteau furturi. Acum sunt atât de speriaţi încât nu mai au curajul să iasă în drum, la întâlnirea cu maghiarii. Stau mai deoparte, câţiva adulţi şi câţiva puşti. Au înţeles că nu e de glumă. Iar maghiarii le amintesc asta în fiecare luni seară.

[...]

Carol şi ţiganii lui

Pe câmpurile dintre Sânmărtin şi Miercurea Ciuc, peste pământul înbubat cu cartofi, ţigăncile îşi flutură fustele înflorate şi iute, iute umplu sacii roşii cu cartofi. Copiii lor se joacă în ţărână, cuminţi, iar calul paşte alături, lângă căruţă. Seara, Carol le dă câte un sac cu cartofi pentru ziua de muncă. Femeile îi pun în căruţă, cartofii şi copiii, îşi strâng fustele înflorate şi pornesc spre casele lor. E mulţumit cum lucrează cu ei, de mulţi ani. Lui Carol îi plac ţiganii aşa cum sunt. „În India, stau sub copac şi gândesc, acolo sunt considerati intelepţi. Aşa sunt ei. Altfel decât noi. Vin să lucreze la cartofi cu mine doar dacă vor, dacă le place. Nu trebuie să-i schimbăm şi nici nu e bine să se schimbe. Mie îmi plac aşa cum sunt.“ Dar Carol este cercetător ştiinţific la Miercurea Ciuc. El ştie că nu poţi să accepţi ceva decât dacă-l înţelegi.

Cititi articolul integral aici: http://www.cotidianul.ro/conflictele_etnice_continua_in_harghita_de_veghe_in_lanul_cu_tigani-95854.html

Multumim CEDU 2000+

2009-08-21T15:13:00.008+03:00

Cu o saptamana inainte de tabere am luat telefonul in mana si baza de date cu ONG-uri si am stat o zi intreaga sunand si cerand obiecte care ar fi putut deveni cadouri pentru copiii prezenti in taberele SPER. In momentul acela aveam garantia ca vor primi caiete, pixuri si un pachet de culori.

Din pacate, din atatea ONG-uri sunate, doar 5 au spus ca incearca sa caute prin sediu, 2 mi-au raspuns ca nu se poate si numai unul mi-a promis ceva si anume multe carti pentru copii si pentru insotitori. Asa a si fost, ne-au ajutat foarte mult. Astfel, din subsolul magic al acestei organizatii au aparut o puzderie de carti frumos ilustrate si cu un continut perfect pentru categoria de varsta vizata. Ne-am bucurat si noi pentru ca, in definitiv, sunt obiectele care dainuiesc cel mai mult in casa unui om. Copiii au inceput sa intre in holul hotelului, noi organizam cartile, zburdau printre teancuri, razand si intreband daca acestea sunt cadourile lor. Frumoasa senzatie de fericire in aer.

Multi dintre copii nu stiau romani dar isi doreau foarte mult sa invete... sa speram ca vor reusi cu ajutorul dictionarelor si abecedarelor.

ONG-ul de care vorbeam este Fundatia Centrul Educatia 2000+. Mai jos se afla o prezentare a acestuia. Le multumim din partea fiecarui copil pe care l-au fericit.

(Raluca Ilie – voluntar SPER)

Fundatia Centrul Educatia 2000+ este o organizatie, independenta de politici, consultanta si servicii educationale. Centrul - creat in decembrie 1999 - face parte din Soros Open Network, cea mai importanta retea de organizatii neguvernamentale si civice din Romania.
Centrul are un solid portofoliu de programe si proiecte, precum si o extinsa activitate curenta, care il situeaza in topul organizatiilor implicate in derularea de programe educationale in Romania; Centrul deruleaza o paleta larga de activitatii de consultanta educationala si de asistenta tehnica din Europa Centrala si de Est.

De programele si expertiza Centrului Educatia 2000+ au beneficiat, de-a lungul anilor, grupuri largi de elevi, profesori si alte categorii de specialisti in domeniu, contributia organizatiei la dezvoltarea practicilor curente de reforma a sistemului de invatamant concretizandu-se in modele educationale implementate astazi in Romania si in numeroase tari din Europa Centrala si de Est.

In ceea ce priveste standardele profesionale si procedurile institutionale, Centrul Educatia 2000+ este o organizatie de tip think tank, care invata permanent din experienta proprie si a altor organizatii. Centrul isi stabileste prioritatile si isi selecteaza ariile proiectelor si ale serviciilor sale in functie de nevoile concrete ale clientilor sai, precum si de evolutia pietei educationale nationale si internationale.

Centrul Educatia 2000+ sustine promovarea in Romania a valorilor unei societati globale deschise prin:

sustinerea dezvoltarii unui sistem educational public, democratic si deschis, caracterizat prin competitie transparenta si onesta, cooperare, incurajarea initiativei individuale si a inovatiei in domeniu;
promovarea initiativelor care vizeaza egalitata sanselor prin educatie, formarea centrata pe elev, implicarea mai larga a comunitatii in viata scolii si dezvoltarea unor modele de implementare a reformei educationale care sa poata fi replicate ulterior la scara nationala.

POVESTE DIN TABĂRĂ. TIMIŞUL DE SUS, 2-14 AUGUST

2009-08-18T16:49:00.008+03:00

Şi am fost cu toţii în tabără...La Timişul de Sus şi vremea a ţinut cu noi. A plouat doar două zile din cele 14 (spre norocul nostru, atunci nu aveam activităţi în natură). În rest, a fost un soare minunat. Dimineaţa îl simţeai puternic pe terenul de sport unde toţi cei 400 de copii romi din taberele de dezvoltare a stimei de sine făceau, împreună cu Mugur Ciumăgeanu şi Mircea Toma – doi dintre trainerii seniori – jocuri de înviorare J. Să vă dau un exemplu: s-au aliniat în ordinea numărului de la pantof. Cel mai mic avea 27; apoi, în ordinea culorii pielii: de la cel mai “palid” până la cel mai “african”: cameruneza Sylviane - voluntar în aceaste tabere. Şi-au dat seama că diferenţele descoperite nu contează pentru ei. Ci, eventual, pentru alţii. Prin urmare, au fost bulinaţi! În fiecare zi, o treime dintre cei prezenţi, prin tragere la sorţi, au fost obligaţi să poarte o bulină mare, albă, pe spate – ca semn al stigmei. Stigmaţii (nimeni nu a scăpat, inclusiv trainerii) stăteau într-un “ţarc” în parcul din faţa hotelului şi erau obligaţi să alerge trei ture de teren de sport înainte de a lua masa de prânz. Asemeni robilor romi de la curţile boierilor.
Fiecare dintre cele trei tabere s-a sfârşit cu vizionarea festivă a filmelor scurte – cinci la număr - produse de fiecare grupă. Am uitat să vă spun: fiecare serie era împărţită în cinci grupe (se deosebeau prin culorile tricourilor) conduse de câte 3 traineri şi 2 voluntari. Pentru copii, motivul participării în tabără a fost acesta: realizarea unui filmuleţ pornind de la momente din istoria romilor. Pentru a realiza aceste filme, copiii aveau nevoie de nişte “cursuri” intensive. Aceasta a fost motivaţia pentru adulţi: prin atelierele despre istoria romilor, ritmuri muzicale, limbă romani, port şi meserii tradiţionale, copiii romi îşi consolidau identitatea şi dezvoltau stimă de sine.
Pe lângă specialiştii psihologi, am avut echipe de traineri şi voluntari cu specializare în regie, scenariu, actorie, scenografie şi editare de film. Copiii au creat povestea filmului, l-au produs şi l-au jucat cu ajutorul adulţilor. Dintre temele istorice alese - romii în Imperiul Bizantin, tranzacţiile cu robi romi, domnia lui Ştefan Răzvan – domn rom al Moldovei, holocaustul romilor, romii în comunism.
Dar să vă povestesc totul puţin mai cronologic...Cele trei serii de tabără au durat fiecare câte cinci zile şi s-au desfăşurat în perioada 2-14 august. În prima zi a fiecărei tabere, după cazare şi masa de prânz, copiii şi-au făcut “blazoanele”. Proveniţi din comunităţi de pe întreg teritoriul ţării (din judeţele Sălaj, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Ialomiţa, Galaţi, Olt, Iaşi, Tulcea şi Bucureşti), fiecare dintre ei a contribuit cu un desen-simbol la blazonul comunităţii din care făcea parte: Arc de triumf, peşti şi vapoare, costum tradiţional, cai, linguri de lemn... S-au stabilit deci identităţile. A urmat împărţirea pe grupe de câte 25-30 de copii. Aici nu a mai contat locul de provenienţă.
A doua zi, după “lecţia” de istorie a romilor din care copiii au aflat şi informaţii necunoscute pentru ei, au început pregătirile pentru film. În paralel, se desfăşurau atelierele tematice: muzică, port, meserii şi tradiţii.
Seara, mergeam cu toţii la disco, sau vizionam un film, ori copiii încingeau un concert ad-hoc –adevărată lecţie de virtuozitate. Am avut printre noi copii care cântau la flaut, acordeon, clarinet sau tobe. În plus, ne-au dovedit că sunt extraordinar de buni dansatori.
În ziua dinaintea plecării, au participat la jocuri anti-stigmă şi dezvoltare personală, iar seara, la cina festivă, au vizionat filmele. Producţii artistice unice ale taberelor, aceste filme reprezintă acum, pentru copii, marea lor realizare pe care noi vom încerca să o arătăm lumii în viitoare evenimente dedicate, pentru că merită!... La final, foc de tabără şi dans. Copiii au plecat acasă, sau cel puţin aşa mi s-a părut mie, cu figuri mai luminoase, cu bucurie şi încredere în ochi. Mândri. Iar eu...mi-am adus aminte de copilăria mea fericită...

Mai multe fotografii aici :)

http://picasaweb.google.ro/sperorg/TaberePentruDezvoltareaStimeiDeSineLaCopiiiRomi#

Pe internet au apărut "Zone libere de discriminare"

2009-08-03T17:26:00.009+03:00

Mulţumim tuturor celor care au adoptat Codul Etic Online şi butonul-ştampilă declarându-şi, de ieri, spaţiul gestionat online ca zonă liberă de discriminare.

Romaniţa Iordache (http://antidiscriminare.blogspot.com/), Dragoş Bucurenci (http://bucurenci.ro/), Lucian Popescu (http://merlin.hotnews.ro/) Anca Bănescu (http://statiputin.blogspot.com/), Titus Capilnean (http://www.titusblog.net/), Underhill
http://rataciri.wordpress.com ) sunt câţiva dintre bloggerii din topul listei de adepţi.

Vă invităm să citiţi mai jos şi notele personale a doi dintre ei, scrise cu ocazia aureglementării.

http://merlin.hotnews.ro/solidaritate-antidiscriminare.html

http://statiputin.blogspot.com/2009/08/hate-free-blog.html

CODUL ETIC ONLINE CU ŞTAMPILĂ, DE ASTĂZI PE BLOGURI

2009-08-02T12:35:00.013+03:00

Dragii noştri,

Datorită contribuţiilor voastre, am reuşit să finalizăm codul etic destinat mediului on-line. Este nevoie acum de ajutorul şi implicarea voastră pentru ca acest bun comun să aibă impact.

Ne-am gândit că cel mai potrivit moment pentru lansarea oficială a codului să fie 2 august- Ziua internaţională a comemorării Holocaustului Romilor.

Textul final al codului îl puteţi prelua intact sau într-o formă modificată, conform propriilor voastre preferinţe şi concepţii. Reamintim că asumarea codului etic este o acţiune voluntară de solidaritate în vederea transformării spaţiului on-line într-un mediu în care sunt respectate drepturile fundamentale ale omului.

De asemenea, am creat un buton-ştampilă (îl găsiţi şi în stânga-sus pe acest blog) care face trimiterea la textul codului etic.

Pentru a-l insera şi pe blogurile voastre vă rugăm să urmaţi instrucţiunile de mai jos:

Pe Blogger, adăugaţi un widget HTML/ Javascript în template-ul blogului şi copiaţi următorul cod:

Pe Wordpress, adăugaţi un Widget Text/ HTML în sidebar şi copiaţi urmatorul cod:

In cazul in care adoptati codul etic, va rugam sa ne trimiteti si noua linkul blogului prin comment sau prin e-mail la adresa: sper@ldk.ro

Pentru orice fel de întrebare sau sugestie, nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa sper@ldk.ro.

START! TABERELE PENTRU DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE

2009-08-01T21:19:00.005+03:00

Intre 2 si 14 august, la Timisul de Sus, 400 de copii romi participa la 3 serii de tabere pentru dezvoltarea stimei de sine.

Copiii au varste cuprinse intre 10 si 14 ani si provin din comunitati de pe intreg teritoriul Romaniei. Va vom tine la curent pe parcursul desfasurarii "evenimentelor".

Emisiunea "Rom European"

2009-07-29T15:13:00.004+03:00

Platforma de comunicare S.P.E.R. - Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma, contine si productia de televiziune Rom European care a fost difuzata la TVR 1. Seria de emisiuni va continua din toamna dar, pentru cei care sunt doresc sa vada sau sa revada fragmente, va invitam sa accesati linkul www.romeuropean.ro.

"Napoli, Roma si Calarasi"

Napoli, Roma si Calarasi from Nicu Dumitru on Vimeo.

Asteptam feedbackul vostru pentru a finaliza textul codulului etic antidiscriminare

2009-07-27T13:54:00.007+03:00

Gasiti mai jos forma actuala a codului etic, asa cum a fost formulata in urma dezbaterii „Ura virtuala vs. responsabilitate reala”. Codul etic reprezinta un set de aspiratii, si nu unul de reguli impuse, un manifest prin care - speram noi- actorii implicati isi vor exprima public atasamentul fata de principii etice nondiscriminatorii. Asumarea acestuia trebuie inteleasa ca o actiune voluntara de solidaritate care sa incurajeze respectarea drepturilor omului in spatiul on-line.

Dat fiind faptul ca el este un bun al tuturor , asteptam pana pe data 30 iulie 2009 feedbackul vostru (completari si/sau modificari pe textul codului, precum si propuneri de cai de popularizare), direct pe blog sau la adresa sper@ldk.ro, pentru a imbunatati si apoi promova impreuna codul etic antidiscriminare.

COD ETIC ANTIDISCRIMINARE
DOCUMENT IN LUCRU

I. Preambul manifest

Fiecare persoana are dreptul inviolabil la libera exprimare atat timp cat acesta nu afecteaza drepturile fundamentale ale altor persoane*.
Media online este un instrument care aduce noi posibilitati de comunicare si noi modalitati de a servi publicul.
Ca orice mijloc de comunicare in masa, media online trebuie sa-si cladeasca credibilitatea, asa cum a facut si media traditionala. Un mijloc prin care media online poate dobandi credibilitate si isi poate spori calitatea este asumarea unor mecanisme de autoreglementare asemanatoare celor din media traditionala.
Continutul generat de utilizatori este o componenta esentiala in construirea unor comunitati online si in exploatarea potentialului de interactivitate oferit de Internet. De asemenea, continutul generat de utilizatori este un element al mediei online ce contribuie la extinderea pietei ideilor, oferind posibilitatea de a aprofunda anumite teme de interes si conectand oameni cu interese asemanatoare.
Moderarea echilibrata a forumurilor de discutii contribuie la imbunatatirea calitatii intregului continut, adaugand forta si incredere elementelor de continut online, dinamizand dezbaterile. Prin contrast, dezbaterile nemoderate pot duce la insulte, atacuri la persoana si comentarii de calitate indoielnica, care pun intr-o lumina nefavorabila produsul promovat.
Demersul redactarii unui cod etic pentru media online vine ca o alternativa la initiativele legislative recente care risca sa afecteze grav libertatea de exprimare. Legislatia existenta contine deja reglementari care sanctioneaza penal discursul ce incita la ura, xenofobia, negarea holocaustului sau promovarea ideologiilor fasciste.
Acest cod etic trebuie vazut ca un set de aspiratii si nu ca un set de reguli, un manifest prin care se exprima public atasamentul fata de principii etice nondiscriminatorii.
Societatea este diversificata atat din punct de vedere al culorii pielii, apartenentei etnice, nationalitatii, orientarii sexuale, sexului cat si din punctul de vedere al opiniilor, viziunilor politice, religiei. Codul etic este un indrumar bazat pe principii etice care stau la baza oricarei societati deschise, in care oamenii nu sunt exclusi social pe baza etniei, culorii pielii, orientarii sexuale etc.
Codul nu are un mecanism propriu - zis de implementare. Implementarea principiilor etice existente aici se face prin asumarea acestuia de catre fiecare actor implicat, acestea aplicandu-se oricarei forme de continut online: text, audio, video, fotografii.
Preluarea codului etic reprezinta un gest de solidaritate pentru transformarea spatiului on-line intr-un mediu in care drepturile omului sunt respectate.

II. Norme
In redactarea materialelor si moderarea comentariilor care mentioneaza minoritati si grupuri vulnerabile, jurnalistii, bloggerii, administratorii paginilor web si moderatorii continuturilor online, cu responsabilitate, vor:

· promova libertatea de exprimare, incurajand dezbaterea de idei si discutiile in contradictoriu, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu continutul acestora;
· respecta partenerii de dialog, combătând ideile, dar nu atacand partenerii de dialog!
· descuraja discriminarea prin intermediul internetului. Insultele sau afirmatiile rasiste, homofobe, sexiste sau discriminatorii fata de alte minoritati sau grupuri dezavantajate si incitarea la ura sunt intolerabile;
· evita incitarea la violenta si la comiterea de ilegalitati prin mesaje si comentarii;
· respecta demnitatea semenilor lor si vor evita mentionarea apartenentei la o anumita minoritate sau grup vulnerabil daca acestea nu sunt relevante, indiferent dacă este vorba de o minoritate nationala, etnica, rasiala, religioasa, sexuala, de vârstă sau de dizabilitate, precum si orice alt criteriu care ar putea genera discriminarea;
· evita utilizarea stereotipurilor si prejudecatilor cu privire la rasa, varsta, sex, orientare sexuala, religie, etnie, dizabilitate, statut seropozitiv sau orice alt criteriu; isi vor identifica propriile stereotipuri si prejudecati si se vor asigura ca nu le afecteaza comunicarea;
· respecta dreptul fiecarei persoane sau grup de persoane la autoidentificare/ de a fi numit asa cum isi doreste;
Principiile expuse mai sus se vor aplica inclusiv moderarii forumurilor/blogurilor/paginilor web ale mediilor online sau traditionale.

*va oferim un exemplu care ilustreaza motivul pentru care noi consideram necesara promovarea unor valori antidiscriminare:
Urban Iulian: http://www.urbaniulian.ro/2009/07/13/omoara-fura-si-ameninta-un-roman-ucis-cu-lovituri-de-cutit-in-inima-si-cap-de-tigani-la-comanesti/ si comentariul „astia de la Comanesti trebuie degraba linsati de cetateni, ca sa se dea un exemplu rapid”

"Cantec de cioara" de Mircea Toma

2009-07-24T15:45:00.002+03:00

"Astia de la Comanesti trebuie degraba linsati de cetateni“

Mai acu’ vreo doua saptamani am participat la o intalnire - organizata in cadrul programului guvernamental S.P.E.R. (http://www.sper.org.ro/blog/) - cu bloggeri, oengisti, un jurist si emisari ai guvernului. Daca e bine sau rau ca blogerimea romana sa isi impuna niste reguli. Anume cum sa se comunice despre ai de-s mai expusi discriminarii – romi, homosexuali, batrani, persoane cu dizabilitati si alti napastuiti de vocea majoritatii. Cabral a venit in tricoul cu „Cioara“: era la cateva zile de cand isi postase emotionanta scrisoare catre fiica lui (www.cabral.ro/de-sufletel/iarta-ma-copila-mea). Cu toate experientele nefericite din blogosfera, pana la urma n-a ramas nimeni care sa simpatizeze cu reglementarea prin lege (exista un proiect de lege in care se propune pedeapsa cu inchisoarea pentru „discursul discriminator“). Nici eu nu sunt de acord cu o lege de care se poate abuza pentru a limita libertatea de exprimare. Pe de alta parte, aveti in motto o mostra de reactie la textul ne-autoreglementat al unui senator (Iulian Urban) care-si exprima, pe blogul personal, admiratia pentru violenta interetnica. Libertatea de exprimare nu permite instigarea la omor. De aceea nu vad un pericol ci un castig pentru libertate ca un grup de bloggeri sa-si asume un manifest antidiscriminare. E sigur ca aceia care o vor face vor deveni, la randul lor, o minoritate atacata. Dar, vorba lui Costi Rogozan, macar se pot oferi ca teren pentru dezbatere, nu pentru paruieli. Nu va fi o cascada, va fi un strop. Dar e inca unul. In presa conventionala (uite, Costi, ca nu o neglijam) exista exemple de succes: incursiunea violenta a suporterilor Ujpest ar fi fost tratata in presa de acum 10 ani ca atac al Ungariei asupra Romaniei si ar fi starnit tensiuni intre romani si unguri; azi, cu exceptia a vreo doi dinozauri, ziaristii au vazut nu „Ungaria“, ci cateva zeci de suporteri tembeli. Deci se poate.

http://bucuresti.24fun.ro/articol/cantec_de_cioara-3903.html

S.P.E.R. A ORGANIZAT UN SEMINAR DEDICAT CULTELOR RELIGIOASE

2009-07-21T08:11:00.008+03:00

"Prima atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care şi 40 de sălaşe de “aţigani”.

Tot la Tismana au hotărât şi membrii echipei S.P.E.R. împreună cu reprezentanţi ai Patriarhiei Române, să se întâlnească în cadrul unui Seminar dedicat cultelor religioase. Am avut plăcerea de a cunoaşte părinţi consilieri pe probleme sociale din cadrul Patriarhiei şi Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, preoţi catolici şi pastori adventişti. Cu această ocazie, am aflat detalii despre programele sociale care se desfăşoară sub patronajul Bisericii, despre centrele de zi unde persoane din categorii defavorizate - primesc hrană şi îmbrăcăminte, au acces la educaţie şi intermediere pentru a-şi găsi locuri de muncă.

După o descriere a activităţilor cuprinse în programul guvernamental S.P.E.R., invitaţii noştri s-au arătat deschişi în a promova mesajele anti-discriminare şi non-violenţă în rândul credincioşilor. La finalul întâlnirii, cei prezenţi au fixat paşii următori pentru a genera o strategie comună de comunicare, o campanie integrată (concomitentă, coerentă şi constantă) atât în biserici – prin intermediul preoţilor, cât şi în media religioasă pentru informare şi combatere a prejudecăţilor structurale privind romii.

In relaţia cu Dumnezeu, oamenii sunt egali, indiferent de educaţie, vârstă sau etnie.

"Many Roma in Europe are stateless and live outside social protection"

2009-07-08T17:45:00.011+03:00

Pe batranul continent exista si astazi membri ai etniei rome care sunt "europeni", ca noi toti, dar, paradoxal, nu au nicio cetatenie (nationalitate). Acest "statut" ii lipseste de drepturile si obligatiile comune europenilor care poseda documente de identitate. Este vorba de drepturi de toate felurile, inclusiv cele sociale (dreptul la munca, dreptul la protectie sociala etc.), ceea ce adauga inca o dimensiune excluziunii si discriminarii multiple cu care se confrunta populatia roma. Fata de aceasta situatie isi exprima preocuparea Consiliul Europei, prin vocea Comisarului pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, intr-un comunicat diseminat pe Yahoo! Group-ul [romania_eu_list] de catre Dna Mariana Nitelea, pe care il preluam si noi mai jos. Chiar daca Romania nu este amintita, situatia se regaseste si la noi, de aceea directiile de interventie sugerate de comisar ne privesc deopotriva.

Many Roma in Europe are stateless and live outside social protection
[06/07/2009] There are Roma in a number of European countries who have no nationality. They face a double jeopardy - being stateless makes life even harder for those who are already stigmatized and facing a plethora of serious, discrimination-related problems. For those who happen to be migrants as well, their situation is even worse.
Many Roma lack personal identity documents which hinders their access to basic human rights, such as education and health services, and increases their susceptibility to continued statelessness. In fact, estimates indicate that thousands have no administrative existence at all. They often have never obtained a birth certificate and do not overcome administrative hurdles when trying to be recognised by the State. They live entirely outside of any form of basic social protection or inclusion.
This is largely a hidden problem. Naturally, it is difficult to establish facts in this area but too little effort has been made by state authorities to collect relevant data about the scope and nature of this systematic marginalisation. As repeatedly noted by the European Committee of Social Rights, states have an obligation to identify the dimension of the exclusion of vulnerable groups such as the Roma, including through statistical means.
Absence of data, only estimates available
There are no precise statistics on the number of stateless Roma. Estimates in South Eastern Europe indicate the following: Bosnia and Herzegovina: 10 000; Montenegro: 1 500; Serbia: 17 000; Slovenia 4 090 (citizens of former Yugoslavia, many of whom are ethnic Roma).
According to the UNHCR the great majority of the persons referred to as stateless face problems being formally recognized as citizens of the country where they are habitually resident. This is because they lack proper registration and documentation and encounter many difficulties in their attempt to obtain proof of nationality.
Political developments in recent years have made Roma in Europe more vulnerable. The break-up of former Czechoslovakia and former Yugoslavia caused enormous difficulties for persons who were regarded by the new successor states as belonging somewhere else - even if they had resided in their current location for many years.
The Czech Republic used a citizenship law which made tens of thousands of Roma stateless (the intention was that they should move to Slovakia). This law was, however, amended after interventions from Council of Europe and others in 1999. Thereby the main part, though not all, of the problem was finally resolved.
In Slovenia several thousand persons, among them many Roma, became victims of a decision to erase non-Slovene residents from the Register of Permanent Residents. They had missed a deadline and had not sought or obtained Slovenian citizenship soon after the independence of the country. Many of them had moved to Slovenia from other parts of Yugoslavia before the dissolution of the Federation.
Croatia and “the former Yugoslav Republic of Macedonia” also adopted restrictive laws which made access to nationality very difficult. Again, this hit Roma people in particular. One consequence was that those who had migrated to other parts of Europe were in limbo; they were not accorded nationality either by their host country or by the new states which had emerged in the areas where they had previously lived.
The Kosovo[1] conflict led to a large displacement of Roma people primarily to Serbia, Bosnia and Herzegovina, Montenegro and “the former Yugoslav Republic of Macedonia” but also to other countries outside the region. While in Kosovo recently, I met with one NGO which is currently working on a large civil registration project, hoping to register the 10 000 to 11 000 members of the community who find themselves with no papers. It is not acceptable that European citizens are deprived of their right to a nationality – a basic human right. It is necessary to address this problem with much more energy than has been done so far.
European host states where children of Roma migrants have been born and have lived for several years should do their utmost to provide a secure legal status to these children and their parents. Both the UN Convention on the Rights of the Child and the International Covenant of Civil and Political Rights stipulate that children shall have the right to acquire a nationality. In other words, the host country has an obligation to ensure that children do have a citizenship; the fact that their parents are stateless is no excuse.[2]
When in Italy last January I was pleased to learn that the government was preparing draft legislation to provide Italian nationality to stateless minors whose parents had left the war-torn former Yugoslavia and where at least one of their parents was in Italy prior to January 1996. The government also announced that it would ratify the 1997 European Convention on Nationality without any reservation.[3] A number of Roma stateless children will benefit from such legislative developments - when adopted.
Problems relating to nationality also affect many adult Roma. When in Montenegro, I learned about the impressive efforts of the UN High Commissioner for Refugees who is trying to break the vicious circle caused by the absence of identity documentation. Without such papers individuals are hindered from asserting their most basic rights. The programme has already helped a great number of individuals including some who had left Kosovo.
I also noticed positive steps during a visit to “the former Yugoslav Republic of Macedonia”. Progress has been made to ensure that Roma can attain personal documents including birth certificates, identity cards, passports and other documents related to the provision of health and social security benefits.
These are the good examples. However, it should be remembered that such measures are an obligation. The Strasbourg Court has stated that the non-provision by states of proper personal documentation which would facilitate employment, medical care or providing for other crucial needs, may indeed contradict the right to private life, a human right protecting the individual’s moral and physical integrity.[4]
The Council of Europe has been a pioneer in the field of protecting Roma rights. The messages coming from its various bodies emphasize that host states should employ all possible means to end the de facto or de jure statelessness of Roma and provide them with a nationality, in accordance with the standards of the 1997 European Convention on Nationality and the 2006 Council of Europe Convention on the Avoidance of Statelessness in relation to State Succession. Both treaties contain general principles, rules and procedures of the utmost importance for the effective enjoyment of the human right to a nationality in Europe. Some core provisions are:
- respect for the overarching principle of non-discrimination in law and practice;
- obligation on states to avoid statelessness, including in the context of state succession;
- obligation to grant nationality to children born on their territories and who do not acquire another nationality at birth;
- restrictive conditions on loss of nationality by law;
- duty of states to reason and provide in writing their nationality-related decisions.
The problem of the stateless Roma must be addressed with determination. They often do not have the means to speak out themselves. A study recently published by the EU Fundamental Rights Agency showed also that many Roma do not know how to approach ombudsmen and other national human rights institutions.
National human rights action plans should pay attention to the urgent need to provide resources to facilitate legal work for stateless Roma. In Croatia a free legal aid scheme for Roma was put into place in 2003. This was a good step to promote the necessary legal empowerment. Many more initiatives of this kind are needed.
Thomas Hammarberg
________________________________
[1] All reference to Kosovo, whether to the territory, institutions or population, in this text shall be understood in full compliance with United Nations Security Council Resolution 1244 and without prejudice to the status of Kosovo.
[2] Convention of the Rights of the Child, Article 7 and International Covenant on Civil and Political Rights, Article 24.
[3] Paragraphs 54-55 of Italy’s comments on my Report of 16/04/2009. Although to date it has still not done so.
[4] See Smirnova v Russia, judgment of the European Court of Human Rights, 24/10/2003, paragraphs 95-97.

Proiectul de COD ETIC ONLINE

2009-07-08T15:11:00.021+03:00

Aşa cum v-am promis, vă prezentăm mai jos, concluziile dezbaterii despre discriminarea în mediul virtual organizată de S.P.E.R.

Organizatorii au atras atenţia asupra discursului intolerant propagat prin intermediul internetului şi au formulat, împreună cu invitaţii la dezbatere, textul primului cod etic antidiscriminare ce urmează a fi aplicat în mediul virtual.

Codul etic rezultat conţine un set de principii şi preambul, în care sunt enumerate ideile fundamentale care stau la baza normelor deontologice propuse prin acest document.

Următoarele acţiuni din cadrul proiectului guvernamental S.P.E.R. vizează promovarea codului pentru a fi asumat de cât mai multe medii online.

Vă invităm să citiţi textul codului, aşa cum a rezultat din dezbaterea din 7 iulie. Timp de 14 zile, puteti să comentaţi direct pe blog sau scriind la adresele teo.zabava@ldk.ro sau sper@ldk.ro.

COD ETIC ANTIDISCRIMINARE
DOCUMENT IN LUCRU

I. Preambul
Fiecare persoana are dreptul inviolabil la libera exprimare atat timp cat acesta nu afecteaza drepturile fundamentale ale altor persoane.
Media online este un instrument care aduce noi posibilitati de comunicare si noi modalitati de a servi publicul.

Ca orice mijloc de comunicare in masa, media online trebuie sa-si cladeasca credibilitatea, asa cum a facut si media traditionala. Un mijloc prin care media online poate dobandi credibilitate si isi poate spori calitatea este asumarea unor mecanisme de autoreglementare asemanatoare celor din media traditionala.

Continutul generat de utilizatori este o componenta esentiala in construirea unor comunitati online si in exploatarea potentialului de interactivitate oferit de Internet. De asemenea, continutul generat de utilizatori este un element al mediei online ce contribuie la extinderea pietei ideilor, oferind posibilitatea de a aprofunda anumite teme de interes si conectand oameni cu interese asemanatoare.

Moderarea echilibrata a forumurilor de discutii contribuie la imbunatatirea calitatii intregului continut, adaugand forta si incredere elementelor de continut online, dinamizand dezbaterile. Prin contrast, dezbaterile nemoderate pot duce la insulte, atacuri la persoana si comentarii de calitate indoielnica, care pun intr-o lumina nefavorabila produsul promovat.
Demersul redactarii unui cod etic pentru media online vine ca o alternativa la initiativele legislative recente care risca sa afecteze grav libertatea de exprimare. Legislatia existenta contine deja reglementari care sanctioneaza penal discursul ce incita la ura, xenofobia, negarea holocaustului sau promovarea ideologiilor fasciste.

Acest cod etic trebuie vazut ca un set de aspiratii si nu ca un set de reguli. Principiile etice prezente aici se aplica oricarei forme de continut online: text, audio, video, fotografii.
Societatea este diversificata atat din punct de vedere al culorii pielii, apartenentei etnice, nationalitatii, orientarii sexuale, sexului cat si din punctul de vedere al opiniilor, viziunilor politice, religiei. Codul etic este un indrumar bazat pe principii etice care stau la baza oricarei societati deschise, in care oamenii nu sunt exclusi social pe baza etniei, culorii pielii, orientarii sexuale etc.

Codul nu are un mecanism propriu - zis de implementare. Implementarea principiilor etice existente aici se face prin asumarea acestuia de catre fiecare actor implicat.

II. Norme
In redactarea materialelor si moderarea comentariilor care mentioneaza minoritati si grupuri vulnerabile, jurnalistii, bloggerii, administratorii paginilor web si moderatorii continuturilor online, cu responsabilitate, vor:

- promova libertatea de exprimare, incurajand dezbaterea de idei si discutiile in contradictoriu, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu continutul acestora;
- respecta partenerii de dialog, combătând ideile, dar nu atacand partenerii de dialog!
- descuraja discriminarea prin intermediul internetului; insultele sau afirmatiile rasiste, homofobe, sexiste sau discriminatorii fata de alte minoritati sau grupuri dezavantajate si incitarea la ura sunt intolerabile;
- evita incitarea la violenta si la comiterea de ilegalitati prin mesaje si comentarii;
- respecta demnitatea semenilor lor si vor evita mentionarea apartenentei la o anumita minoritate sau grup vulnerabil daca acestea nu sunt relevante, indiferent dacă este vorba de o minoritate nationala, etnica, rasiala, religioasa, sexuala, de vârstă sau de dizabilitate, precum si orice alt criteriu care ar putea genera discriminarea;
- evita utilizarea stereotipurilor si prejudecatilor cu privire la rasa, varsta, sex, orientare sexuala, religie, etnie, dizabilitate, statut seropozitiv sau orice alt criteriu; isi vor identifica propriile stereotipuri si prejudecati si se vor asigura ca nu le afecteaza comunicarea;
- respecta dreptul fiecarei persoane sau grup de persoane la autoidentificare/ de a fi numit asa cum isi doreste.

Principiile expuse mai sus se vor aplica inclusiv moderarii forumurilor/blogurilor/paginilor web ale mediilor online sau traditionale.

Cabral poarta la vedere un tricou pe care scrie CIOARA

2009-07-07T18:04:00.003+03:00

Dezbaterea dedicată proiectului de Cod etic online pentru promovarea unui set de reguli non-discriminare pentru utilizatorii de site-uri, forumuri şi bloguri, este pe sfârşite.

Coincidenţă sau nu, un post din 4 iulie al bloggerului - vedetă :) Cabral, trage un puternic semnal de alarmă legat de discriminarea directă practicată în România.

Cu această ocazie îi şi mulţumim lui Cabral pentru participarea activă la dezbaterea organizată de S.P.E.R.

Iată scrisoarea tatalui Cabral, pentru că despre ea e vorba, către fiica sa. Considerăm că nu mai este nevoie de nici un comentariu!

URĂ VIRTUALĂ VS. RESPONSABILITATE REALĂ

2009-07-04T19:46:00.006+03:00

În cadrul programului guvernamental S.P.E.R. - Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă se derulează proiectul "Cod etic online", care are ca scop promovarea în spaţiul online a unui set de reguli cu privire la conţinuturile despre minorităţi şi grupuri dezavantajate generate de utilizatorii de site-uri, forumuri şi bloguri. S.P.E.R. este prima campanie naţională de informare şi combatere a prejudecăţilor structurale privind romii, iniţiată de Guvernul României.

În cadrul acestui proiect, Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia Naţională pentru Romi organizează dezbaterea cu tema "URĂ VIRTUALĂ VS. RESPONSABILITATE REALĂ" care va avea loc marţi, 07.07.2009, la sediul Agentiei de Monitorizare a Presei din Calea Plevnei, nr.98, bloc 10C, sector 1, Bucureşti.

Prin acest eveniment, organizatorii doresc să atragă atenţia asupra discursului intolerant propagat prin intermediul internetului şi să supună dezbaterii un cod etic aplicat mediului virtual. Textul codului etic va fi definitivat împreună cu experţii invitaţi. Urmează promovarea lui pentru a fi asumat atât de mass media online, cât şi de site-uri, forumuri şi bloguri.

Dezbaterea va fi moderată de Mircea Toma, expert in cadrul S.P.E.R. Reprezentanţii unor instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea discriminării, ai celor mai importante media online, bloggeri, avocaţi şi membri ai unor organizaţii de apărarea drepturilor omului au fost invitaţi să ia parte la eveniment şi să contribuie la textul codului etic.

Şi-au confirmat participarea Bogdan Manolea – expert în cadrul Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, bloggerii media Vlad Petreanu, Oana Dobre, Petrisor Obae, Iulian Comanescu, bloggerii Cabral, Florin Grozea, Cristian Manafu, Mihai Bendeac, Marian Chiriac, Vivi Gherghe, Dinu Marza, Ducu Hancu, reprezentanţi ai media online din partea Realitatea.net, Cotidianul.ro, Catavencu.ro – Daniel Goace şi Hotnews.ro - Lucian Popescu.

Vă vom ţine la curent cu concluziile dezbaterii :)

PARERI DE JURNALIST SI ARTICOLE DESPRE VIZITA LA TULCEA

2009-07-03T14:54:00.006+03:00

Elena Tudor, reporter Europa FM: "Va multumesc inca o data ca v-ati gandit sa ma invitati si pe mine. E prima data cand merg in comunitati de romi si m-a marcat rau de tot experienta. Cand am ajuns acasa n-am putut scoate prea multe cuvinte, mi se derulau in cap, in continuu, imagini, sunete si mirosuri".

Elena Tudor a realizat trei reportaje audio despre romii din judetul Tulcea. Va invitam sa ascultati unul dintre ele aici.

Sorana Enoiu, redactor National Geographic: "Sunt locuri, sunt oameni si situatii cu care ai impresia ca e imposibil sa te intalnesti in plin secol XXI. Aceasta vizita mi-a demonstrat ca ma insel amarnic". Sorana va publica in curand un articol referitor la eveniment.

Iata si un link la articolul Alinei Badalan aparut in Gandul. Credem ca nu mai este nevoie de nici un comentariu:

http://www.gandul.info/viata/sali-om-de-succes-la-10-ani-a-invatat-afacerile-la-15-ani-se-insoara-la-16-vrea-sa-fie-tata.html?3931;4602911

Si, nu uitati! Duminica, 05 iulie la ora 19.15, Realitatea TV va prezenta, la "Reporterii realitatii", materialul realizat de Cristina Hurdubaia si Stefan Stoica in vizita la romii din Tulcea.

JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ULTIMA ZI

2009-06-29T11:08:00.006+03:00

In a treia si ultima zi, facem o scurta vizita la Ciucurova pentru a intalni romii rudari (lucratori in lemn). Ciucurova este o comuna destul de mare in care traiesc 170 de familii de romi. Privelistea satului, a caselor si dealurilor verzi este atat de idilica incat nu vrem sa mai plecam. Dupa ce am primit si o paine enorma, coapta pe vatra, am uitat de orice. L-am vizitat pe Ciolea (Stan Panait), rom rudar care, dupa ce ne-a aratat cum se face o lingura de lemn, ne-a si facut cadou cate una la fiecare. Nu poate trai numai din comertul cu linguri (pe care le vinde cu 1,2 lei). Nu prea se mai vand...

In comparatie cu romii din Babadag si Tulcea, romii rudari sunt curati, au case ingrijite, chiar daca din chirpici. Sunt muncitori, dar saraci. Din pacate, nu prea au ce munci pentru a putea trai decent. Primesc ajutor social, muncesc cu ziua in agricultura sau pleaca in strainatate. Aici toti isi dau copiii la gradinita si apoi la scoala. Daca nu ar fi atat de saraci, cred ca rudarii din Ciucurova ar fi cei mai fericiti dintre romii tulceni pentru ca traiesc intr-un loc de vis. Cu totii ne-am indragostit de satul lor.
Dupa un pranz scurt, din pacate am pornit spre Bucuresti.

Inchei acest jurnal cu speranta ca jurnalistii au fost la fel de impresionati ca si mine de ceea ce au gasit in Tulcea si aceasta experienta ii va motiva in tratarea in presa a subiectului “romi” din mai multe unghiuri de vedere decat pana acum.

Pentru mine, a fost inca o confirmare ca generalizarile negative pe care le citim sau le intalnim in comunicarea directa cu ceilalti apar doar din necunoastere si superficialitate, desi astazi, in Romania, la fel ca in toate statele civilizate, discriminarea este o actiune care se pedepseste prin lege. Romanii ar trebui sa afle aceste lucruri si din presa si sa priveasca altfel la cei de langa ei, de alta etnie.

Curajosii participanti la aceasta adevarata aventura si carora echipa S.P.E.R. le multumeste si ii invita sa comenteze cele spuse mai sus sunt: CECILIA PĂTRĂHĂU - Radio Constanţa (SRR), ELENA TUDOR - Europa FM, CRISTINA HURDUBAIA si operatorul Stefan Stoica - Realitatea TV, VLAD URSULEAN - România liberă, ALINA BĂDĂLAN si fotograful Ovidiu Mickis - Gândul, MARIAN TUROSU - Academia Caţavencu, OANA ROŞCA si operatorul Vlad Nicu - TVR - Redacţia Minorităţi, SORANA ENOIU - National Geographic.

Cu drag,
Marta Banescu

PS: Toate fotografiile de la link-ul urmator sunt numerotate cronologic si au nume pentru a putea identifica detalii ale povestii din jurnal:

http://picasaweb.google.com/sperorg/VIZITAINCOMUNITATILEROMEDINTULCEA2527Iunie#

JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA A 2-A

2009-06-29T10:59:00.002+03:00

de Marta Banescu

Dupa cafelele din dimineata celei de a doua zi de vizita, intreaga echipa s-a deplasat in 3 cartiere de romi din municipiul Tulcea. Din cei 95.000 de locuitori ai orasului, 10% sunt etnici romi, turci, tatari, greci, lipoveni, ucrainieni, bulgari sau aromani. Se estimeaza ca 3000 dintre acestia sunt romi.

Primul popas a fost la Pichet. Aceasta cladire (imobil este aproape imposibil sa-l numesti) se afla la aproximativ 40 de minute de mers pe jos, prin camp, fata de centrul orasului. Cele 17 familii de romi care stau aici au fost evacuate acum trei ani dintr-un bloc din strada Alunisului ce apartinea unei fabrici. Locuiau in acea cladire cu acordul tacit al Primariei Tulcea. Fabrica a fost vanduta si noul proprietar i-a evacuat. Primaria le-a daruit Pichetul – “un ansamblu” de camere ce apartinea pe vremuri Ministerului Apararii. Fotografiile vor dezvalui mai bine conditiile de trai ale oamenilor de aici. Exista si o hotarare judecatoreasca prin care Primaria este obligata sa asigure conditii de trai decent in Pichet, neaplicata inca (Dumitru Vasile, avocat, Presedintele Asociatiei Romilor „Egalitate de sanse”). Oamenii maturi vorbesc cu jurnalistii, copiii vor sa li se faca poze. Par foarte bucurosi. Si totusi...Catalin Ciubotaru (12 ani) ne spune ca nu poate merge la scoala pentru ca nu are certificat de nastere. Parintii lui sunt in Spania si el sta aici cu bunica si inca un frate. Nu mancase de alaltaieri la pranz. Nicoleta Postica (28 ani) ne arata camera pe care o are in Pichet si unde traieste impreuna cu cei 4 copii. Singura sursa de venit este alocatia copiilor: 160 lei. Chiria la Pichet este de 5 lei si mai trebuie sa plateasca apa, lumina si taxa TV. Televizoare si telefoane mobile au toti. Hans Daniela ne arata si ea un fel de paine pe care a facut-o pentru a-si hrani cei 3 copii. Parintii ni se plang ca din cauza poluarii cu “praf rosu” (bauxita), copiii au probleme respiratorii. Ne arata atat dovezile de la medic, cat si praful rosiatic de pe gardul din vecinatate. Domnul primar nu ii crede pentru ca fabrica - sursa a prafului de bauxita – “este inchisa de 2 ani”. Sistemul de canalizare este defect, drept urmare locuitorii Pichetului folosesc o cladire parasita din apropiere, drept toaleta.

Parasim locul de la marginea orasului si ne indreptam spre cartierul Zagan. “Groapa” Zagan si strada Orizontului sunt doua zone periferice cu probleme. In Zagan s-au stabilit romi, majoritatea musulmani, din Tulcea, dar mai ales din alte localitati. Au case din chirpici. Aici am gasit unul dintre ultimii hamurari: Dumitru Gheorghe. Ne-a prezentat atelierul si un ham finisat... desi, nu prea mai are vanzare...

Groapa Zagan este teren inundabil. Primaria a obtinut fonduri pentru a construi aici o Minidelta – zona de agrement si sursa de venit. Foarte frumos, dar ce facem cu oamenii? “Toti romii vor fi evacuati”. Celor 20% dintre ei care au acte doveditoare ca sunt tulceni, domnul primar Constantin Hogea “se va stradui sa le gaseasca locuinte”. Ceilalti 80% “Nu ma intereseaza! Pentru ca nu sunt din acest oras. Tot ce pot sa fac este sa ii indemn prieteneste sa se intoarca de unde au venit” (Primar Constantin Hogea).

Ne mutam putin mai sus pe strada Orizontului sa facem cunostinta cu Napoleon Drosu care face “caramizi” de chirpici. Nici el nu are cum sa traiasca numai din asta. Copiii ni se plang ca nu ii ajuta nimeni sa isi faca actele pentru a putea merge la scoala. Parasim dezamagiti si aceasta strada.
Dupa o scurta cafea la o terasa de pe faleza Dunarii, mergem cu totii la mult asteptata intalnire cu Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea.
Dupa o introducere despre coabitarea perfecta dintre romani si cetatenii celorlalte 14 etnii, domnul primar ne povesteste despre romi: cea mai mare problema a lor este lipsa educatiei. Romii refuza sa mearga la scoala si copiaza comportamentul parintilor. Cineva din grup are o replica: “este cam dificil sa mergi la scoala daca nu ai unde sa te speli inainte de a pleca de acasa”.

Jumatate din infractorii orasului sunt romi; agentii economici cu prejudecati rasiste nu vor sa ii angajeze dar, “la rau nu se raspunde cu rau pentru ca apoi sa astepti bine. Trebuie sa raspunzi cu bine. Din pacate, romii tulceni sunt murdari, galagiosi si indecenti. Daca le salubrizam cartierul, in 2 saptamani redevine la fel de murdar ca inainte. Am renuntat... Imi asum lipsurile si incerc sa ma corijez, dar nu este simplu.” – incheie domnul primar, destul de putin afectat de situatie.
Suntem dezamagiti de intalnire si incepem sa ne gandim ca, cu cat o comunitate este mai mare, cu atat problemele sunt mai greu rezolvabile...
A doua zi se incheie cu o cina si o plimbare prin oras in cautarea unui loc cu muzica, de socializare. Nu l-am gasit, dar am zabovit pe o terasa de pe malul Dunarii.

JURNALUL VIZITEI IN COMUNITATILE DE ROMI TULCENE - ZIUA 1

2009-06-26T18:47:00.007+03:00

de Marta Banescu

Prima zi din prima vizita de presa in comunitatile de romi din judetul Tulcea, in cadrul programului S.P.E.R. - pe langa oboseala -, s-a soldat cu o fructuoasa descindere in cartierul Bendea al orasului Babadag. Aici locuiesc aproximativ 3400 de romi musulmani cunoscuti sub numele de xoraxaj [horahai].
Dupa o documentare pe “hartie”, primita in mapa de presa, jurnalistii au avut prilejul sa se informeze “live”, in comunitate, despre conditiile de trai ale romilor din Babadag, problemele cu care acestia se confrunta, obiceiuri, traditii si particularitati religioase.

Cei opt jurnalisti au fost insotiti de Elena Franga – consilier pe problemele romilor in Prefectura Tulcea, Gabriela Ciobanu – consilier, expert rom in Primaria Babadag, Gabi Stoica – inspector si mediator scolar, Daniela Ghiban – consilier pe problemele romilor in Primaria Tulcea, Niculina Iosif – presedinta Partidei Romilor, membrii echipei SPER si Marius Jitea, din partea Secretariatului General al Guvernului, Felicia Olteanu – brav voluntar in program.

Vizita in comunitate a debutat la una dintre cele mai sarace familii: Pomac. Cu 10 copii, Pomacii traiesc in conditii sub-umane. In aceeasi curte exista 7 bordeie din chirpici (aici locuiesc mai multe familii din neamul Pomac), fara conditii minine de trai. Copiii umbla dezbracati si murdari. Parintii se plang ca pana si cei aproximativ 300 de lei primiti pentru copii sub forma de ajutor social/alocatii trebuie impartiti tuturor familiilor din curte. Altfel, apar conflicte si se ajunge la violenta fizica. Adultii nu au locuri de munca.

Dupa parasirea acestei prime gospodarii, am vizitat altele cu case mari, curate, ingrijite, chiar luxoase pe alocuri. Gazdele ne povestesc ca fac bani din vanzarea “marfii” – comert ambulant in intreaga tara – sau din munca in strainatate. Tara aleasa, de catre toti cei aproximativ 10% din romii musulmani care merg in strainatate, este “Portocalia” (Portugalia). Ne spun ca, precum la romani, exista si intre ei “neghine” ca Pomacii: “ei nu au bani pentru ca sunt puturosi si refuza munca. Tot ce primesc ca ajutor beau si petrec”. Se pare ca Pomacii sunt cazuri izolate.

Oricati bani ar avea totusi, familiile de romi din Babadag nu permit fetelor sa mearga la scoala decat maxim pana in clasa a patra. Motivele sunt diverse: fie se vor marita de timpuriu (max. 15 ani), fie se tem ca “vor fi rapite si ulterior vandute” (Niculina Iosif), fie le este rusine pentru ca romanii rad de portul lor traditional obligatoriu – salvari – (Hogea Evren Ussein), sau, cel mai adesea, pentru ca parintii sunt plecati tot timpul de acasa cu marfa, iar ele trebuie sa ramana si sa aiba grija de fratii mai mici. Doar baietii se chinuie sa termine opt clase pentru a li se permite participarea la examenul de conducere auto. Daca nu ar fi acest motiv, nici ei nu ar merge la scoala pentru ca “nu le place si, cel mai important, nu le foloseste la nimic”, spun tinerii romi din familiile vizitate. Pana acum putina vreme, se duceau la scoala si pentru ca era singura modalitate de ridicare a alocatiei. Acum aceasta se distribuie prin posta. Copiii din familiile cu un trai cat de cat decent frecventeaza gradinita. De cele mai multe ori, acestia reusesc sa termine si ciclul primar.

Drumurile in cartier nu sunt asfaltate, ci doar pietruite. Exact in timpul vizitei noastre, in Bendea se faceau masuratori pentru introducerea sistemelor de canalizare si apa.

Dupa vizita in comunitate, tot grupul de aproximativ 20 de persoane a participat la intalnirea cu primarul orasului Babadag, Ion Dardac.
La discutie s-a incercat conturarea unui portret al comunitatii. Se pare ca cei 3400 de romi (din cei aproximativ 10 200 de persoane din localitate) provin din inmultirea a aproximativ 14 familii care existau la Babadag in anii `50. Maria Iosif, director la scoala C-tin Brancoveanu considera, la fel ca si Primarul Dardac, ca o gradinita in comunitate este esentiala, chiar daca va fi frecventata numai de romi, drept urmare, “segregata”. Concluzia lor, in urma intalnirii, a fost aceea ca etnicii romano-turci de aici pot fi ajutati si mai mult, important este ca ei sa vrea. Reprezentantii primariei spun ca romii de aici traiesc dupa alte reguli si au alte principii decat cele ale romanilor. Un studiu antropologic al comunitatii se impune pentru a stabili care sunt prioritatile lor si solutiile de atragere in scoala.

Inainte de intoarcerea la hotel, am vizitat si Geamia din Babadag – cea mai veche biserica musulmana din Romania, monument istoric. Evren Ussein - Hogea (preot musulman) si consilier in Primarie, ne-a primit cu caldura si ne-a explicat ca romii musulmani sunt foarte credinciosi – in ciuda faptului ca primesc ajutoare de la reprezentantii cultului penticostal care incearca sa-i converteasca. Hogea Evren este considerat de catre romii musulmani din Babadag liderul lor spiritual. Este un lider informal pentru ca nu mai exista bulibasa.

Dupa un dus racoritor, toata echipa a incheiat prima zi de vizita cu o cina copioasa la City Hotel din Tulcea. Acum suntem cu totii obositi, intr-una din camere, ne uitam la fotografii si povestim despre experienta. Fotografii vom pune si pe blog curand, un pic macar sa impartasim cu voi ce am vazut aici.

De pe frontul dobrogean,
Marta Banescu, PR SPER, care se simte minunat facand ce a facut astazi.

S.P.E.R la Street delivery

2009-06-15T17:09:00.013+03:00

Buna tuturor!

Noi in acest week-end am iesit in strada, mai exact pe Arthur Verona, la evenimentul Street Delivery - www.streetdelivery.ro

Standul nostru a fost vizitat de cateva sute de persoane, unii au desenat, altii au scris mesaje anti-discriminare, au probat costume traditionale rome sau pur si simplu au citit informatii despre romi din brosurile noastre.

Am avut parte si de ajutor, din partea voluntarilor, dintre care ii mentionam pe Tomas, de 14 ani, graffer si, asa cum s-a dovedit, entertainer pentru public foarte talentat, dar si pe doctorul Ardeshir Vahidi, din Targu Mures, care a venit la standul nostru sa le scrie, trecatorilor, numele in caractere persane. Asa cum veti vedea in fotografii scrierea persana este grafica pura, de o frumusete aparte.
De asemenea, multumiri lui Razvan si prietenilor sai pentru ca au venit sa ne cante melodii precum "Satra" si ritmuri traditionale romani, cat sa facem si un mic atelier muzical.

Una peste alta noi ne-am simtit excelent la Street Delivery, am avut parte de un public foarte dragut si activ.

Le multumim organizatorilor, voluntarilor, vizitatorilor si mai ales micilor artisti care au desenat pe tema non-discriminarii!
Teo Zabava, S.P.E.R.

Mai multe poze de la Street Delivery: http://picasaweb.google.com/sperorg

Gypsy Portrait Throug Time- gelem gelem

2009-06-11T20:17:00.000+03:00

La Street delivery gasim de toate

2009-06-09T23:19:00.000+03:00

"Avem arhitectură, muzică, street art, tîrgul de purici (târg de vechituri și haine vintage), performance, expoziții, film, workshop, copii.

Între 12 și 14 iunie Strada Arhur Verona din București se va transforma, pentru a patra oară, într-o platformă urbană de arte și arhitectură.

Anul acesta venim și cu o tarabă de after party stay tuned."

http://streetdelivery.ro/stiri/la-street-delivery-avem-de-toate/

2009-05-29T14:22:00.003+03:00

GREEN HOURS

1 IUNIE 2009 / H 20:30

Eveniment Ofensiva Generozităţii si laBOMBAstudios

Laborator Urban Mobil LUM(3) in parteneriat cu Green Hours

concert BILUNA JAM SESSION

COMUNITATEA COPIILOR RAHOVA-URANUS SI INVITAŢII:

ATI DE CHILE / ELECTRIC BROTHER / EMI / iORDACHE / ALEX ANASTASIU

VA ASTEPTAM!

LUM(3)2009

comunitatea de creATie

copiii: elisa, francisca, romeo, piciu’, mari, claudiu, mona, robert, andreea, vali, bubu, marinică, antonia, maria, rebeca, laur, mihai, bebicu, daniela, nicu, adi, alin, crina, indra, oana, florin, roxi, armando, marius, antonia, andreea.

maria draghici, irina gadiuta, ati de chile, mihai iordache, electric brother, paul dunca, gianina carbunariu, manuel pelmus, brynjar obel bandlien, neil coltofeanu, octavian andrei rusu, alexandru anastasiu, emanuel ionescu, carmen florescu, rolando matsangos, madalina ghitescu, virgil aioanei, margit olteanu, mihai pana, alexandra bulboaca, cristina eremia, japp werner, soraya werner, mircea toma, voicu radescu, nicolae mandea, sorin botoseneanu, david schwartz, bogdan georgescu, vlad nanca, constantin vica, teo zabava, nicoleta bitu, stefan constantinescu, giorgiana zachia, corina oprea, gergo pulay, felix vogel, vava stefanescu, mihai mihalcea, sofia mihailescu, liz minea, doru frolu, ruxandra balaci, irina radu, ioana prundurel, *

* un artist care a dorit sa ramana in anonimat

OFENSIVA GENEROZITATII si laBOMBA Centrul Comunitar pentru Educatie si Arta Activa Rahova-Uranus au ca tinta implementarea si dezvoltarea conceptului de arta comunitara, decentralizarea culturii si folosirea artei ca mijloc de transformare sociala.

FINANTATOR:

[file://localhost/Users/pcmac/Library/Caches/TemporaryItems/msoclip/0clip_image002.png]

PARTENERI LUM(3) 2009:

Centrul National al Dansului Bucuresti

Muzeul National de Arta Contemporana

INTERCULT

LET’S GO DIGITAL

Ambasada Regatului Tarilor de Jos

Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului

SPONSORI LUM(3) 2009:

galeria 26

romanicriss

dc communication

viewpoint

In luna iunie vor mai urma inca 2 concerte BILUNA JAM SESSION, in cadrul evenimentului Street Delivery si la Piata de flori George Cosbuc Rahova-Uranus. Datele vor fi comunicate ulterior.

Informatii suplimentare la labombastudios.blogspot.com si ofensivagenerozitatii.blogspot.com. Persoane de contact: Maria Draghici - telefon 0723 387 457, mail tekstura@yahoo.com si Irina Gadiuta - telefon 0721 649 746, mail gandiuta@gmail.com.

A II-a ediţie a FESTIVALULUI TZIG’N’JAZZ la Trianon, în Paris intre 26 si 28 mai

2009-05-26T12:19:00.000+03:00

Întărită de succesul lansării sale în 2008, când 2500 de spectatori i-au aclamat pe Florin Niculescu, Didier Lockwood, Thomas Dutronc, Sansévérino, Angelo Debarre…, scena festivalului Tzig’n’jazz va deveni încă o dată un loc de întâlnire pentru două universuri muzicale, unde sensibilitatea şi swing-ul vor garanta un spectacol fermecător, plin de emoţie. O întâlnire unică pentru toţi cei îndrăgostiţi de jazz şi de muzica ţigănească.

Crescuţi pe ritmuri de muzică ţigănească, veritabili virtuozi români ai muzicii de vioară sau de acordeon, Costel Niţescu, Marius Apostol şi Emy Drăgoi îi sunt astăzi ambasadorii pe scena internaţională. Festivalul Tzig’n’jazz reprezintă pentru ei ocazia de a invita pe scenă artişti prestigioşi, întâlniţi în afara concertelor şi a festivalurilor, cu care împart aceeaşi pasiune pentru swing şi improvizaţie.

Pentru această a doua ediţie, Richard Galliano, Biréli Lagrène, Nicole Croisille, Anne Ducros, Stochelo Rosenberg, David Reinhardt, Andréas Oberg, Marian Petrescu... li se vor alătura pe scena Teatrului Trianon, pe 26, 27 şi 28 mai 2009.

Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Pentru mai multe detalii: http://www.icr.ro/paris/evenimente-6/a-ii-a-editie-a-festivalului-tzig-n-jazz-la-trianon-in-paris-intre-26-si-28-mai.html

Mircea Cartarescu despre etnia roma ( Evenimentul Zilei)

2009-05-04T15:44:00.003+03:00

Mircea Cărtărescu: „Abandonarea etniei rome, care, fie că ne place sau nu, este o moştenire istorică şi o zecime din poporul român, ar fi un mare eşec al nostru, al tuturor”.

În timpul Primului Război Mondial, atât francezii, cât şi germanii tipăreau broşuri de propagandă în care-i prezentau pe inamici drept brute ucigaşe şi violatoare, monştri cu faţă umană care nu merită decât exterminarea. Erau şi prezentate cazuri concrete, cu detaliile cele mai revoltătoare: femei molestate în grup, prunci dezmembraţi, bătrâni torturaţi. Unele dintre aceste cazuri erau inventate de propagandă, dar altele erau cât se poate de reale. În vremuri de război, fiara sparge pojghiţa de civilizaţie din om. Civilizaţia, cu toate inhibiţiile ei (să nu furi, să nu ucizi, să nu râvneşti la femeia altuia), este o haină subţire peste natura noastră primitivă, şi-n cazul acesta e adevărat că haina-l face pe om.

În situaţii speciale: războaie, ciocniri de civilizaţii, intersectări etnice şi culturale, despuierea de umanitate a câtorva indivizi este inevitabilă. Rău e însă când exemplul lor e popularizat excesiv, emoţional, violent, ca să producă senzaţia că tot grupul din care face parte individul e subuman şi monstruos. E teribil când se instigă la eliminarea din omenire a unei faţete a acesteia, în numele superiorităţii şi purităţii altora. Căci frumuseţea omului constă tocmai în diversitatea sa. De-a lungul vremii însă, oameni deplini, după toate criteriile umanităţii, ca negrul, evreul, femeia, musulmanul, homosexualul, au fost descrişi ca fiind neoameni sau nu deplin oameni şi au fost trataţi ca atare. Rău este, prin urmare, să facem discriminări etnice, religioase sau de gen între oameni, indiferent în ce punct ne-am situa. Când începem să discriminăm, deschidem calea către soluţii radicale care, împinse la extrem, pot duce la tragedii şi la propria noastră dezumanizare.

Ţiganii din România sunt fiinţe umane şi cetăţeni români ca fiecare dintre noi. E uimitor că trebuie reamintite din când în când asemenea lucruri. Putem discuta avantajele şi dezavantajele democraţiei sau ale declaraţiei universale a drepturilor omului. Dar dacă am căzut de acord cu principiile lor, nu mai putem să le negăm ţiganilor umanitatea şi deplina cetăţenie. Nu-i mai putem descrie la nesfârşit ca pe o etnie de psihopaţi şi criminali, un grup apatrid, primitiv şi nenorocit, aşa cum foarte mulţi români îi consideră azi. De fapt, statul român este multietnic şi fiecare cetăţean al său e la fel de cetăţean ca oricare altul. În orice condiţii, statul are datoria să-şi protejeze cetăţenii, înăuntrul şi în afara graniţelor sale. Tot statul trebuie să aplice şi legea în fiecare caz individual în parte.

Continuarea articolului: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841358/SENATUL-EVZ-Din-nou-despre-tigani/

Ziarul "Adevarul" - Damian Drăghici: „Discriminarea ţiganilor începe în casele lor”

2009-05-03T15:07:00.002+03:00

Discriminarea rromilor începe în propriile lor familii, acolo unde, 24 de ore din 24, copiii aud de la părinţi că ei sunt ţigani, iar ceilalţi sunt români, atrage atenţia artistul Damian Drăghici. Câştigător al unui premiu Grammy, Drăghici a cunoscut consacrarea muzicală în Occident şi tot acolo a decis să-şi asume public etnia din care face parte.

Artistul a mărturisit „La masa Adevărului” că, în majoritatea cazurilor, complexele de inferioritate ale oamenilor, indiferent de culoarea pielii, generează atitudini antisociale. Efortul personal, rezolvarea trebuinţelor primare şi toleranţa sunt, însă, cheia normalizării relaţiilor dintre minoritari şi majoritari în societatea românească. Şi Damian Drăghici este unul dintre cei care preferă să i se spună ţigan şi nu rrom, considerând că dezbaterile de acest gen sunt departe de a satisface nevoile comunităţii sale.

Artistul Damian Drăghici spune că el însuşi a petrecut o bună parte din viaţă având complexul că e diferit de ceilalţi şi că nu va fi acceptat de majoritari din cauza etniei.

CARTE DE VIZITĂ

• S-a născut la 31 martie 1970, la Bucureşti.
• A emigrat în Grecia înainte de 1989.
• A absolvit Berklee College of Music (Boston, SUA).
• Este liderul trupei Damian & Brothers.
• În 2006 a obţinut un premiu Grammy.
• A înregistrat 17 albume şi a semnat coloana sonoră a filmului „Piraţii din Caraibe 3”.

„Devenim ceea ce vrem să devenim”

- Adevărul: Mulţi ar fi tentaţi să spună că Damian Drăghici este ţigan aşa cum Barack Obama e negru, adică un om care nu mai are legătură cu etnia pe care şi-o asumă...

Damian Drăghici: Am 17 băieţi în trupă şi fiecare are caracterul său. În America am participat la nişte seminarii acum două luni. Ni s-a spus că s-a făcut un test şi că au luat doi gemeni identici şi i-au pus în două medii total diferite. După 20 de ani, în afară de câteva lucruri pe care le aveau în comun - le plăcea muzica şi aveau câteva cluburi preferate - erau total diferiţi. Amândoi aveau rădăcini într-o familie extraordinar de bună.

Concluzia a fost că mediul în care trăieşti este cel mai important. Dar la un alt seminar pe care l-am urmat a reieşit că poţi să trăieşti într-un mediu anume, însă totul depinde de tine, de ce vrei să faci. Ce-i drept, 90% din tot ce facem noi în ziua de astăzi sunt influenţele care le-am auzit în copilărie şi care s-au întipărit în subconştientul nostru, la 13-14 ani. În tot ceea ce facem, ne comportăm ca nişte copiii mici într-un corp mare.

- În trupa dumneavoastră vedeţi aceste diferenţe comportamentale?

Aş putea spune că şi la mine în trupă e acelaşi lucru. Sunt diferite caractere, diferite probleme acasă, diferite vârste, diferite concepţii asupra vieţii, tot felul de ciudăţenii. Unul dintre colegii mei, Gicu, băiatul cel mai grăsuţ din trupă, e puţin mai în vârstă şi are multă experienţă. Vine dintr-o familie rea de ţigani - unii sunt mai buni, alţii mai răi! -, a văzut cele mai urâte lucruri, a cântat pe la spoitori, pe la cocalari, a văzut mâni tăiate, săbii şi dintre toţi e singurul care niciodată nu a creat o problemă.

Continuarea articolului: http://www.adevarul.ro/articole/damian-draghici-discriminarea-tiganilor-incepe-in-casele-lor.html

European racism

2009-04-27T10:51:00.000+03:00

"O lecţie americană" ( Vlad Petreanu)

2009-04-21T16:33:00.003+03:00

Vă rog să priviţi imaginea aceasta:

Ce vedem noi în ea? Cunosc unele persoane (şi am auzit despre multe altele) care ar spune: “o cioară intră într-o clădire, dă-o dreaq”.

Fotografia a fost făcută în dimineaţa de 11 iunie 1963, în faţa amfiteatrului Foster al Universităţii din Tuscaloosa, Alabama. Femeia este Vivian Malone, prima studentă de culoare care s-a înscris la universitatea oraşului, până atunci exclusiv pentru albi.

În stânga imaginii puteţi vedea un tip înalt, cu o chelie amplă, urmărind-o atent cu privirea. Este însuşi guvernatorul statului Alabama, George C. Wallace, promotor al segregării rasiale. În 1963, Wallace a blocat fizic intrarea Vivianei în universitate. Preşedintele JF Kennedy a ordonat Gărzii Naţionale să impună legea prin forţă în Tuscaloosa. În alte fotografii din dimineaţa respectivă, se văd şi trupele care au ajutat-o pe Viviana să intre într-o şcoală, deşi se născuse neagră, deci vinovată, cum ar fi spus unii care se născuseră albi, deci puri.

45 de ani mai târziu, SUA au ales un preşedinte de culoare. Ce salt!

Ar trebui să ne gândim cum a făcut societatea americană acest drum incredibil şi să învăţăm din asta.

Să nu ne amăgim. Societatea românească are o foarte puternică şi profundă atitudine rasistă. Vine din copilăria fiecăruia. Ameninţarea cu “bau-bau” este pe locul doi în topul pedepselor majore; pe primul loc este cumplita promisiune “te dau la ţigani!”

Citesc pe un forum al părinţilor: “Sunt sigura ca nu e parinte in Romania care sa nu fi trecut prin aceeasi experienta ca si mine. Fetita mea are in clasa mai multi tiganusi care bineinteles ca sunt foarte murdari. Miros si presupun ca sunt plini de paduchi. Ministerul nu poate face nimic?” Cum ar fi, doamnă, risc să întreb?

După incidentul “ţigancă împuţită” de acum un an, netul românesc a fost măturat de o maree xenofobă. Am, undeva în computer, un document de vreo 100 de pagini de insulte rasiste, colectate de pe diverse forumuri şi bloguri de organizaţiile pentru apărarea drepturilor minorităţilor. N-am reuşit să le citesc niciodată complet. Mi se face rău.

Kogălniceanu a eliberat robii ţigani, dar statul român n-a mai făcut mare lucru, după aceea, pentru integrarea lor. După Kogălniceanu, singurul guvern care a conceput şi aplicat un program coerent cu privire la minoritatea rroma a fost cel al mareşalului Antonescu. Ţiganii au reuşit să supravieţuiască miraculos, dar noi, albii, cred că le reproşăm şi acum asta.

Nu putem trăi aşa în această ţară. Nu e posibil să evoluăm dacă suntem mereu crispaţi de groaza “duşmanului din interior”. Societatea trebuie să se maturizeze şi să depăşească faza “bau-baului” - altfel riscăm ca temerie noastre profunde să fie meru manipulate de oricine.

Poate vă întrebaţi ce s-a mai întâmplat cu Vivian Malone după incidentul din iunie 1963. A absolvit liniştită, la timp, şi a fost angajată apoi la Departamentul de justiţe. În 1996, a primit Premiul pentru Curaj din partea Fundaţiei Wallace. Fundaţia aceluiaşi George C. Wallace, segregaţionistul.

La jumătatea anilor 70, el şi-a cerut iertare pentru trecutul său rasist. A fost ales din nou guvernator în 1983, şi a stabilit un record în privinţa numirilor de afro-americani în funcţii de conducere.

Aş vrea să avem şi în România oameni atât de puternici. Aş vrea să fim noi, cu toţii, într-atât de puternici pentru a învăţa cum să prosperăm împreună în loc să ne duşmănim separat.

Articol preluat de pe: http://www.petreanu.ro/2008/11/o-lectie-americana/

A girl like me

2009-04-21T12:08:00.001+03:00

In prima campanie S.P.E.R., in februarie 2008, am organizat o tabara cu 100 de copii romi. Au participat, in diverse grupe, la tot felul de traininguri si exercitii, toate fiind menite sa le redea increderea in identitatea lor etnica si sa le cresca stima de sine.
Intr-unul dintre exercitii, in care copiii aveau de facut insemne si blazoane pentru propriile comunitati, pe masura ce inaintam in discutii si desene, auzeam tot mai adesea fraze de genul "noi suntem mai prosti ca romanii", "eu nu pot face ce face un roman, nu sunt in stare"... Niciodata pana atunci nu ma gandisem ca exista oameni care cresc cu aceasta constiinta a inferioritatii. Mi s-a parut foarte trist, mai ales ca erau niste pusti altminteri isteti si creativi, dar cu mari blocaje din cauza acestui complex de inferioritate.

Teo Zabava

"Free society"- Roma people living in Belgrade

2009-04-08T14:08:00.001+03:00

STOP RACISM FROM INVADING FOOTBALL

2009-04-06T16:31:00.003+03:00

Daca tot am inceput cu fotbalul, ce ziceti de aceasta campanie?

De ce sa nu fie liniste si pace pe teren? De ce sa nu ne apropie acest sport? Macar atunci, pe teren sa trecem cu vederea statutul social, etnia sau rasa pentru ca toti iubim aceelasi lucru, suntem acolo cu aceelasi scop!

Vizitati : www.footballresistance.com

Cei mai cunoscuti fotbalisti romi

2009-03-31T17:35:00.003+03:00

Banel Nicolita a primit de mai multe ori premiul fair-play pentru atitudinea de care a dat dovada pe terenul de fotbal. Mijlocasul Stelei i-a facut mandri pe toti membrii comunitatii rome din Romania.

Ceea ce nu se stie insa este ca in Europa exista mai multi fotbalisti celebri de etnie roma. Toate tarile care au un nume in fotbal au un "Banel" al lor.

Iata care sunt cei mai cunoscuti fotbalisti romi din Europa:

Anglia - galezul Freddy Eastwood (Coventry) este un cunoscut militant al drepturillor romilor din Anglia. A fost vazut calarind pe o autostrada si a depus un memoriul catre primaria din Basildon, Essex pentru ca parcul de rulote unde traieste sa nu fie distrus.

Italia - Andrea Pirlo (AC Milan), promovat de Mircea Lucescu la Brescia, este cel mai cunoscut jucator rom din Serie A. Pirlo s-a nascut intr-o localitate din Lombardia, Flero.

Portugalia - Ricardo Quaresma (Inter Milano) a fost promovat de Boloni la Sporting. Quaresma a mai jucat la Barcelona si Porto si a fost desemnat cel mai bun jucator portughez in 2007.

Spania - Dani Guiza (Fenerbahce) este campion european cu Spania. Amai jucat la Xerex, Huelva, Murcia, Mallorca si Getafe.

Olanda - Rafael van der Vaart (Real Madrid). Mijlocasul lui Real a recunoscut ca in copilarie a trait intr-o rulota, insa asta nu l-a impiedicat sa debuteze in nationala la 18 ani, scrie Libertatea.

aticol preluat de pe : http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/vezi-care-sunt-cei-mai-cunoscuti-fotbalisti-romi-din-europa.html

Romani Cinema and Culture - O nouă secţiune la B-EST IFF, 2009

2009-03-26T21:37:00.001+02:00

Anul acesta, Festivalul Internaţional de Film BucharEST (B-EST IFF) vă propune o provocare cu totul specială, o secţiune în premieră absolută la festivalul nostru - Romani Cinema and Culture - destinată în exclusivitate filmelor despre cultura şi cinematografia comunităţii Roma.

Convins că dialogul intercultural reprezintă una dintre coordonatele sine qua non ale unei societăţi moderne şi că, de asemenea, produsele culturale ale comunităţii Roma fac parte integrantă din moştenirea culturală mondială, festivalul B-EST IFF inaugurează această nouă secţiune cu patru "vârfuri" ale cinematografiei de gen.

Mai multe detalii pe: http://agenda.liternet.ro/articol/8651/Comunicat-de-presa/Romani-Cinema-and-CultureO-noua-sectiune-la-B-ESTIFF2009.html

Shukar Collective- Malademna

2009-03-25T11:50:00.001+02:00

Cercuri concentrice- Stela Giurgeanu

2009-03-19T17:04:00.000+02:00

În ultima vreme, tensiunile dintre ţigani şi români au crescut. S-au amplificat. "Taberele" se învinuiesc reciproc, iar piatra se aruncă din ambele direcţii. Rasism. Discriminare. Hoţie. Criminalitate. Etichetările cad din toate părţile cu o ură şi cu o patimă care maschează, în fapt, o apatie şi un dezinteres total de a rezolva cea mai importantă etapă a integrării: educaţia. De la politicieni şi ONG-uri, la oamenii de pe stradă, sîntem prea ocupaţi să ne acuzăm reciproc de o vină "generală", fără însă a rezolva cauza. Ţiganii sînt vinovaţi că nu vor să se integreze, românii, că nu îi acceptă. Statul român ridică din umeri, politicienii se lansează în declaraţii gratuite şi destabilizatoare, ONG-urile au proiecte europene, despre care vorbesc la un timp viitor. În tot acest amalgam de certuri fără substanţă sau finalitate, copiii ţigani asistă neputincioşi la perpetuarea viitorului lor pe acelaşi calapod pe care a fost croită şi se derulează viaţa părinţilor lor. În rîndurile etniei rome, abandonul şcolar, abandonul maternal, mamele adolescente şi toate problemele care derivă, de fapt, din lipsa de educaţie ating cifre alarmante.

E uşor şi e la îndemînă să spui: e vina ţiganilor că nu îşi lasă copiii la şcoală. La fel de la îndemînă: nu ne lăsăm copiii la şcoală pentru că nu-i acceptaţi. Mai greu, dar nu imposibil, este să răzbaţi dincolo de mentalitatea ţigănească şi de justificarea românească.

"Multe ONG-uri merg pe lobby,
eu vreau să fac ceva concret"

Proiectul Ruth, materializat în Şcoala Rut, a pornit de la o comunitate de credincioşi ai Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari şi oferă şcolarizare gratuită copiilor săraci, care în comunitatea din Ferentari sînt romi în procent de mai bine de 80%, şcolarizarea nefiind condiţionată de venirea lor la biserică. Proiectul a fost iniţiat de Otniel Ioan Bunaciu, decanul Facultăţii de Teologie Baptistă de la Universitatea din Bucureşti şi preşedintele Uniunii Baptiste din România.

"Totul a pornit de la biserica unde am crescut şi unde am devenit pastor în 1991. În cadrul comunităţii avem un program, Şcoala Duminicală, pentru copiii enoriaşilor. Într-o zi am invitat o fetiţă de pe stradă, Laura, să asiste la acest program de jocuri şi educaţie religioasă. A venit cu încă alţi 15 copii. Am descoperit că aceşti copii, cu vîrste între 9 şi 12 ani, nu erau doar analfabeţi, dar şi flămînzi. Trebuie să recunosc, mare parte din atracţia venirii lor acolo a fost şi masa. Dacă rămînea un colţ de pîine se băteau pentru el."

Văzînd starea deplorabilă a micilor copii ţigani, nişte tineri din biserică, adolescenţi, s-au hotărît să-i ajute, să-i înveţe măcar să scrie şi să citească. Începuseră orele de educaţie, în fiecare joi seara, în cadrul bisericii. "Încropeam şi ceva de mîncare, sandvişuri cu brînză, parizer şi miere, trei feliuţe pentru fiecare. Copiii continuau să vină, continuau să înveţe. După un timp am formalizat programul, l-am transformat într-un fel de centru de zi. Pînă în clipa aceea totul a fost făcut voluntar, biserica baptistă avînd mare deschidere spre voluntariat."

Continuarea articolului: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=197&cmd=articol&id=7064

Gogol Bordello

2009-03-18T18:25:00.002+02:00

La o distanta de doi ani de la primele lor aparitii live din Romania, show-ul incendiar de la Arenele Romane si prezenta la Festivalul Peninsula din Targul Mures, conglomeratul multi-etnic GOGOL BORDELLO revine in Bucuresti pe data de 17 iunie.

Concertul de la Bucuresti este inclus in partea a doua a super-turneului international in care trupa isi promoveaza cel mai nou produs discografic – ‘SUPER TARANTA’ si va avea loc la Arenele Romane.
“Cu ‘Super Taranta’ vom cuceri lumea!” - declara in 2008 carismaticul frontman, actor si agent provocateur, Eugen Hütz. Acest album a ridicat totul la un nivel superior. Este mai direct, mai abstract, mai concentrat iar umorul este mult mai negru decat pe albumele precedente. Partile de dub sunt mai adanci iar bucatile rapide sunt foarte rapide. “Este o pura isterie orgasmica!”

Mai multe pe: www.feeder.ro si www.gogolbordello.com

Amaro Del - Ked Somas Matu

2009-03-18T16:07:00.001+02:00

Sangele din inimile noastre are aceeasi culoare!

2009-03-17T18:27:00.007+02:00

Campania, lansata de Crucea Rosie, a castigat bronzul in 2007 la ACT Competition.

Mesajul care se vrea a fi transmis este ca toata lumea are dreptul de a fi tratat medical cu aceeasi atentie. Este foarte important sa avem o viata sanatoasa si ar fi bine sa incepem prin a arata compasiune si toleranta!

"Fiecare din conflictele care se intampla in lume, fie ca este vorba de unul intre doua state sau unul intre doi verisori, incepe in momentul in care oamenii uita de aceasta emotie de baza a fiintei umane(compasiunea). Compasiunea ne invata sa gasim asemnarile si sa trecem cu vederea diferentele dintre noi. Astfel, desocperim ca sangele din inimile noastre are aceeasi culoare!"

Agentie:
Pier Madonia
Multumiri aditionale:
Art Director: Pier Madonia
Writer: Stuart Macmillan
Fotograf: Roger Stayte
sursa : http://osocio.org/message/we_all_have_the_same_colour_blood_in_our_hearts/

Shukar- expozitie de fotografie la MTR

2009-03-15T18:59:00.002+02:00

O expozitie de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina, realizate de Marina Obradovic va fi deschisa din 13 martie pana pe 3 aprilie, in Sala Irina Nicolau a Muzeului Taranului Roman.

Cu vreo treizeci de ani in urma, tinerii bucuresteni spuneau adesea sunt sucarit(a), nu ma sucari, e sucar mare. Nu stim cati din adolescentii de astazi mai cunosc faptul ca termenii erau legati de suparare, adica sunt suparat(a), nu ma supara, e suparare mare.

Expozitia de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina se intituleaza SHUKAR, pentru ca autoarea, Marina Obradovici, stie ca termenul inseamna de fapt frumos, bun, prilej de bucurie. Pas de mai intelege ceva...

"Intotdeauna am fost fascinata de rromi, spune Marina. In 2000, am plecat din Paris impreuna cu fiul meu care avea 5 ani. Am cumparat si am amenajat un camion si am calatorit un an prin Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina. Am intalnit multi oameni si am fost foarte bine primiti in comunitatile de tigani."

Spontani, directi, traind mai ales in prezent, nefiind preocupati de ziua de maine, tiganii s-au dovedit, in ciuda saraciei, a fi generosi si ospitalieri cu cei doi calatori curiosi. Tot ce poate zgudui monotonia cotidianului ii stimuleaza, ii motiveaza si ii face interesati. Sa nu te mire daca odata intrat in casa unuia, vei constata ca incet, incet vin toate rudele sa te vada si sa te salute. Camera se umple de copii neastamparati, de femei si de batrani asa incat la un moment dat nu mai stii cine locuieste de fapt acolo si ai cui sunt toti acei copii.

In calatoria sa, Marina a petrecut aproape un an de zile alaturi de ei, ceea ce i-a dat posibilitatea nu numai sa-i fotografieze, dar sa-i si cunoasca intr-atat incat sa construiasca din fragmente de obiecte si de priviri, o complexa lume bidimensionala shukara.

Expozitia poate fi vizitata pana pe 3 aprilie, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00. Intrarea este libera.

I'm a European Roma Woman

2009-03-15T18:55:00.000+02:00

Pozitia publica a unor personalitati din lumea academica fata de initiativa legislativa referitoare la folosirea etnonimului "tigan"

2009-03-15T18:49:00.005+02:00

(Initiativa Agentiei Impreuna http://antidiscriminare.blogspot.com/2009/03/pozitie-publica-unor-personalitati-din.html )

Având in vedere dezbaterea publică existentă în România în această perioada vizavi de necesitatea folosirii etnonimul „tigan" în locul celui de „rom", considerăm că este necesar să exprimam urmatoarea poziţie publică:

Nu există şi nu poate exista în România o lege care să stabilească denumirea unei etnii. Propunerea de identificare obligatorie a unei comunităţi printr-un cuvânt şi interzicerea unui etnonim ignoră principiile statului de drept în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate constituţional pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică .

Atragem atentia asupra efectelor adverse pe care un astfel de demers îl poate genera. Istoria acestor meleaguri a facut din comunitatea romilor o minoritate extrem de vulnerabilă, victimă a legării de glie, a robiei si a Holocaustului. Recent, la începutul anilor 1990, comunitătile de romi au fost ţinta unor atacuri colective.

Instigarea la stigmatizare etnică, mai ales în contextul crizei economice prezente, este un act iresponsabil ce poate împinge şi România pe calea violenţelor interetnice.

Această stigmatizare a romilor din România este perfect simetrică stigmatizării românilor din Italia, prin generalizările părtinitoare pe care se bazează.

Semnatari:

1.Prof. univ. dr. Maria Voinea, prorector, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
2.Prof. univ. dr. Marian Preda, decan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
3.Prof. univ. dr. Cristian Preda, decan Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
4.Prof. univ.dr. Nicu Gavriluta, decan Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea "A. I. Cuza" Iasi
5.Prof. univ.dr. Floare Chipea, decan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
6.Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
7.Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, sef de catedra, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
8.Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
9.Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
10.Prof. univ.dr. Iulia Motoc, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
11.Prof. univ .dr. Alexandru Florian, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, director executiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
12.Prof. univ. dr. Eniko Magyari-Vincze, Universitatea Babes-Bolyai
13.Prof. univ. dr. Maria Larionescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
14.Prof.univ.dr. Liviu Rotman, Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti
15.Prof. univ. dr. Maria Bucur, Facultatea de Istorie, Indiana University, Bloomington, USA
16.Profesor universitar asociat dr. Liliana Popescu Birlan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
17.Conf. univ. dr. Adrian Hatos, prodecan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
18.Conf. univ. dr. Doru Buzducea, prodecan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
19.Conf.univ. dr. Cosima Rughinis, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
20.Conf. univ. dr. Florica Stefanescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
21.Conf. univ. dr. Serban Olah, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
22.Conf. univ. dr. Gabriel Andreescu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
23.Conf. dr. univ. Alin Ciupala, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti
24.Conf. univ. dr. Maria-Sabina Draga Alexandru, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Univesitatea din Bucuresti
25.Conf. univ. dr. Vasile Burtea, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
26.Conf. univ. dr. Ana Radulescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
27.Conf. univ. dr. Botezatu Cezar, Universitatea Romano-Americana
28.Conf. univ. dr. Gheorghe Sarau, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
29.Lect. univ. dr. Delia Grigore, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
30.Lect. univ. dr. Valentina Rujoiu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
31.Lect. univ. dr. Liviu Andreescu, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea “Spiru Haret”
32.Lector. univ. dr. Valentina Rujoiu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
33.Lector. univ. dr. Adrian Dusa, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
34.Lector univ. dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala, Universitatea din Bucuresti
35.Asist. univ. Marina Tataram, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
36.Asist. univ. dr. Monica Vasile, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
37.Asist. univ. Botezatu Elena, Universitatea Romano-Americana

Amaro Del- Ked Somas Matu

2009-03-14T14:19:00.001+02:00

Rasism.ro ( preluare Dilema Veche)

2009-03-12T18:31:00.002+02:00

Vintilă MIHĂILESCU | ...hai-hui.ro

„Marian Cozma a fost omorît pentru că exista“ – susţine C.T. Popescu în editorialul „sportivitate.ro“ din ProSport de acum două săptămîni. Dar nu moartea handbalistului român, odihnească-se în pace, ne interesează aici, ci argumentaţia pe care o dezvoltă preşedintele Clubului Romån de Presă precum şi efectele sale bine calculate în rîndul concetăţenilor noştri. Iată deci care este mesajul de fond al celui mai iubit (premiat) dintre jurnaliştii romåni: „Aşa cum sînt pe lumea asta oameni care le spun vedetelor: «Vă mulţumim că existaţi!», sînt şi unii care zic: «Vă omorîm că existaţi!». Şi asta şi fac. Raffael Sandor şi Ivan Sztojka sînt indivizi care măsoară aproximativ 1,70 m. Sînt scunzi, ţigani şi urîţi. Marian era un băiat ca un catarg de steag, foarte înalt, alb, puternic şi arătos. «Îi eclipsa», spune un martor, «ştia să se distreze frumos». Simplul fapt că Marian avea 2,11 m, că era relaxat şi vesel cu prietena lui, era de ajuns ca să ceară trei lovituri de cuţit în inimă? (…) Dacă ar fi luptat voiniceşte cu Cozma, ţiganii erau luaţi la snop. Şi atunci au dat cu cuţitul la înghesuială. Nu ca să cresteze, nu ca să rănească, ca să omoare la sigur.

Poate să declanşeze faptul că un semen arată diferit de tine atîta bestialitate, atîta ură? Poate. S-ar putea însă ca etnia ţigănească să verifice pe propria-i piele acest răspuns“.

CTP poate fi bănuit sau acuzat de orice, numai de naivitate nu. Cînd a formulat această „ipoteză“ ştia foarte bine şi ce scrie şi, mai ales, pentru cine scrie. Şi ştia că va fi ovaţionat la scenă deschisă. Ceea ce s-a şi întîmplat. Marea majoritate a celor peste două sute de comentarii de pe forumul ziarului sună astfel: „se pare ca multi gindim in felul asta, din pacate doar unii (unul) reuseste sa le spuna atit de bine. Bravo“ – exclamă un cititor, dînd astfel expresie consensului pe care miza şi jurnalistul. Consens care sună astfel: Makoo: „oooo, cat de frumos, domnule popescu! articol de pus in arhiva! si cel mai mult imi place ca scrieti «t-i-g-a-n-i», nu rromi. felicitari! aaa, si, da, tiganii s-ar putea sa simta pe pielea lor ura de «diferenta de imagine», ca sa zic asa.“

sange ros-albastru: „asta am spus si eu celor apropiati, cozma a fost omorat pt ca ******* pitici se simteau inferiori, complexati de masivitatea lui marian. am zis-o si ma repet: aceasta rasa, cea tiganeasca, trebuie starpita, exterminata, gazata, spanzurata, jupuita, arsa pe rug in public. este o rasa de animale, nu oameni, care strica nu numai aerul pe care il respira, ci si insasi notiunea de om, o rasa putreda, impu.tita, jegoasa.“ nick name: „cred ca orice t.i.g.a.n. merita un cutit in inima. rasa asta nu se invata minte pana ce nu ii vom distruge odata pentru totdeauna.“ ANDREI: „daca hitler avea minte si omora 6.000.000 de tigani in loc de evrei, europa era astazi curata si frumoasa.“

Cornel: „aveti dreptate domnule popescu.eu i-asi eutanasia pe toti, sau in cel mai rau caz i-asi steriliza in masa. poate asa am scapa de jegurile astea şumaneţ animale.“ X: „daca mi-ar permite legea as arde de vii cate 10 in fiecare zi... moarte tiganilor!!!“ a.n.o.n.i.m.: „marian cozma a fost omorat pt ca nu omoram noi odata rasa asta neagra. ciuma asta de tigani (nu rromi) tigani! m.u.i.e. la tigani! sa muriti toti si m.u.i.e. la toata rasa becali!“

Mihai Cinpoeru: „cat de adevarat! inconfundabil, ca de obicei. si e de apreciat ca nu v-ati ferit sa le spuneti asa cum se numesc, t i g a n i. felicitari! un articol extraordinar.“ 410: „as vrea sa vad numai rasism pina cind stirpim *******! altfel nu se mai poate.“

Tratat cu India: „asa e. tiganismul e o boala inainte de a fi o etnie. o gasca din ce in ce mai mare de oameni care traiesc si-si maninca propriul rahat si care a hotarit sa se autoexileze din societate. nu scoala, nu munca. problema tiganeasca trebuie neaparat rezolvata. nu rasist sau xenofob, ci luat fiecare in parte si dus depaarte. au fost de ajuns discriminati pozitiv, e timpul ca si noi sa ne descriminam pozitiv ca altfel sintem luati de fraieri. ne trebuie un tratat cu india.“

Adrian: „felicitari domnule cristian tudor popescu! spuneti lucrurilor pe nume, inclusiv acelor hiene bipede. in sfarsit, se sparge gheatza in romania! desi sînt departe de tara, simt romaneste si nu-mi este indiferent. curaj pe mai departe!“

Continuarea : http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=264&cmd=articol&id=10170

Concurs foto "Unitate in diversitate"

2009-03-11T12:59:00.001+02:00

Participa la un proiect international si castiga 100 de euro!

Diferente etnice, nationale, religioase, sexuale, sociale, economice, culturale, geografice. Diferente de gust, de stil, de viziune, de temperament. Ce-i de facut cu diferentele? Unii le detesta si le resping, altii le ignora, putini le accepta, iar si mai putini le unesc si le integreaza.

Ne-am gandit ca atunci cand surprinzi diferentele si poti intui un liant care le aduce laolalta intr-un tot unitar, sa nu treci mai departe, ci sa te opresti pentru o clipa si sa surprinzi scena cu aparatul tau de fotografiat. Ne dorim sa promovam viziunile tinerilor in ceea ce priveste diversitatea, intr-un mod creativ, original.

"Unitate in diversitate" nu este doar motto-ul UE, ci ar trebui sa fie un principiu inteles si aplicat de fiecare dintre noi in viata de zi cu zi! Prin acest concurs foto, Asociatia pentru Integrare Europeana Quiz, organizatie non-guvernamentala de tineret, te invita sa celebram impreuna diversitatea !

Concursul va fi jurizat de persoane cu experienta in fotografie si design, initiatori ai proiectului "Camera Obscura", revista online de fotografie. Cea mai interesanta poza va fi premiata cu 100 euro; in plus, multor participanti li se vor expune fotografiile in cadrul unei expozitii foto in Izmit, Turcia (mai 2009).

Acest concurs face parte din proiectul international "Networking Europe", co-finantat de Uniunea Europeana si implementat de patru organizatii din Romania, Turcia, Spania si Italia. Initiativa urmareste in principal promovarea Uniunii Europene in randul tinerilor turci, dar si crearea unor legaturi durabile si productive intre sectoarele non-guvernamentale din tarile membre si non-membre UE.

Detalii despre proiect pe: www.networking-eu.com & www.aie-quiz.ro

WHAT'S NEXT?

Pentru a participa, trimite pozele tale pana pe 15 aprilie 2009 la: office@cameraobscura.ro . Daca poti ajuta prin promovarea concursului pe blogul/website-ul tau (sau orice alta metoda prin care concursul ar castiga in vizibilitate), ne-am bucura mult!

Rimona Afana
Presedinte AIE-Quiz

Umberto Eco despre xenofobia italienilor

2009-03-10T15:10:00.001+02:00

In numele violatorilor
Umberto Eco a reusit sa formuleze in cateva fraze definitia ipocriziei amestecata cu spuma de isterie, ca intr-un veritabil cappucino cu esenta discriminatorie. De departe cea mai lucida analiza a situatiei in care au ajuns romanii din Peninsula, editorialul lui Eco are ceva din ironia fascinanta cu care isi inzestreaza deseori personajele. Mai jos, traducerea editorialului, asa cum a aparut ea pe cotidianul.ro.

“Franzonescu Cogne, soţii Iarbă Olindu şi Roza, Sindoara şi Calvuli. Au urmat Badalamentu, Provenzanul, Liggiu. Ei au distrus imaginea unei ţări de oameni oneşti.” Aşa îşi începe comentariul renumitul semiotician, românizând numele unor celebri infractori italieni.

Eco reaminteşte că, potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne, 60,9% dintre violuri sunt comise de italieni. “Sociologii ştiau deja că majoritatea violurilor au loc în familie, drept pentru care bine au făcut Berlusconi, Casini şi Fini că au divorţat, pentru a evita astfel de situaţii tragice”, notează ironic Umberto Eco, adăugând că e la modă să îi acuzi pe români de violuri, deşi, conform aceloraşi statistici, cetăţenii de origine română au comis doar 7,8% din violuri, iar marocanii 6,3%.
Şi lucrurile nu se opresc aici.

“Ar fi oportun să amintim de nefasta implicare a românilor, imediat după război, în masacrul de la Villarbasse. Din fericire atunci se aplica pedeapsa capitală şi aşa au fost împuşcaţi Barberu, Johann Puleu, Johann de Igntolui şi Franzisku Sapuritulu” (aluzie la masacrul din localitatea Villarbasse, din 1947, când Giovanni D’ Ignoti, Giovanni Puleo şi Francesco La Barbero au fost executaţi prin împuşcare după ce au torturat şi ucis cu sânge rece 10 oameni). Români erau cu siguranţă şi Leonarda Cianciullui (Leonarda Cianciulli Pansardi este un ucigaş italian în serie) şi Rina Fort (aluzie la Caterina Fort, care i-a ucis pe copiii şi pe soţia amantului). Ca să nu mai vorbim de contesa Bellentani (care şi-a ucis amantul după o relaţie furtunoasă de opt ani).

În concluzie, italienii au impresia că toţi românii fac parte din clanul Badalamentu, Provenzanul, Liggiu, Bontadeu, Rijnara sau Garda de Fier a lui Codreanu. Aceşti români au distrus imaginea unei ţări oneste, cu oameni ce au frica lui Dumnezeu.

“Slavă Domnului că în sfârşit ne-am dat seama că ei sunt vinovaţi de tot ceea ce se întâmplă rău la noi. Altfel am fi continuat să scotocim în zadar prin arhivele italiene şi sovietice. În sfârşit, justiţia poate restaura legea şi ordinea în ţara noastră nefericită.”

Versiunea integrala, in italiana, aici.

(Preluare http://vintilescu.blog.cotidianul.ro/2009/03/08/in-numele-violatorilor/)

Aparentele nu te fac mai bun sau mai rau

2009-03-10T13:24:00.001+02:00

Art director: Catalin Burcea
Copywriter: Stefan Marinescu
Creative Director: Stefan Voloaca

Kultur Shock: Tutti Frutti

2009-03-09T11:34:00.001+02:00

Roma Interiors

2009-03-06T16:44:00.003+02:00

Carlo Gianferro a publicat in aprilie 2007, in Germania, cartea despre casele romilor din Europa de Est intitulata "Gipsy Architecture". Pozele sale cu interioare rome au fost extrem de apreciate in Europa si in SUA.
Intors in satele rome pentru a le arata publicatia, Carlo a fost primit cu multa ospitalitate de catre sateni si a repatruns in intimitatea caselor romani. Atunci a luat nastere colectia foto "Roma Interiors".

Sursa : http://www.carlogianferro.com/gypsyinteriors_1/index.php

"Racism makes me sick"

2009-03-04T16:34:00.006+02:00

"Racism makes me sick" (Rasismul imi provoaca greata) este o campanie lansata pe 21 aprilie 2008 in Australia.
Unele dintre probleme fizice, cum ar fi tensiunea, bolile de inima, depresiea, anxietatea, nasterile premature pot fi cauzate direct de experietele de rasism.

link: http://osocio.org/message/racism_makes_me_sick/

Dragos Bucurenci despre initiativa Jurnalului National

2009-03-03T19:18:00.005+02:00

JN a venit ieri cu o propunere stupidă şi inutilă: revenirea în administraţie la folosirea denumirii “ţigan” în loc de “rom”. Prostia în sine ar fi benignă, dacă n-ar fi pe prima pagină.

Dar motivaţia ei vine direct din anticamera fascismului: confuzia rom/român trebuie eliminată grabnic pentru că nu e drept să sufere toţi românii pentru crimele pe care le comit nişte etnici romi în Italia.

Nu, drept e să sufere toţi romii, pare să creadă autoarea articolului, şi, împreună cu ea, nenumăraţii comentatori ai articolului, bravi apărători ai neamului românesc, care dovedesc, odată în plus, că nu suntem cu nimic mai prejos de xenofobii şi rasiştii din Peninsulă.

Am semnat un drept la replică redactat de Alianţa Civică a Romilor din România şi trimis de mai multe organizaţii civice lui Marius Tucă. Îl reiau aici:

Stimate domnule redactor-şef,

Am luat cunostinţa din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional. Este lăudabil atunci când mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.

Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile au dreptul să solicite autorităţilor dreptul de a le fi recunoscută denumirea pe care o doresc.

Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul că, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura pe culoarele Parlamentului.

Există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă. În limba romani cuvântul “ţigan” nu există. Termenul ţigan nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de mulţi neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de o anumită parte a populaţiei. Termenul “ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.

Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a determinat pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.

Faptul că autoarea nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice - atât de dragi oricărui om de litere -, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate pusă în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).

E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României - şi, implicit, şi al jurnalistei -, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentată ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie într-ale democraţiei.

Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional, nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă “poporului” ceea ce ar dori să audă - asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional a unui “banal” proiect legislativ, care va contribui, de bună seamă, la rezolvarea marilor probleme ale naţiunii şi a relaţiilor bilaterale ale României cu statele europene.

Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişi pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.

Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi susţinătorii acestui demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.

De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.

Initiativa Jurnalului National: http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom

Articol preluat de pe www.bucurenci.ro

Ziarul Adevarul a incalcat normele deontologice- Protest initiat de Agentia de Monitorizare a Presei

2009-03-02T16:58:00.003+02:00

„Harta hoţilor ţigani români din metroul de la Madrid” - Revista presei spanioleFirma care asigură secutritatea în metroul din Madrid a realizat o hartă- pliant în care sunt indicate zonele în care operează de cele mai multe ori hoţii, majoritatea ţigani de naţionalitate română.
„Portofelul tău este în pericol în această staţie”, intitulează ziarul „El Pais”, un articol în care este prezentată iniţiativa unei firme de securitate care a tipărit un pliant cu o hartă a celor mai periculoase staţii de metrou. Cartea de instrucţiuni pe care o primeşte fiecare angajat al firmei de securitate Prosegur, care se ocupă cu paza şi protecţia staţiilor de metrou din Madrid, conţine o hartă cu zonele cele mai populate de hoţi. Conform declaraţiilor oferite publicaţiei spaniole de către angajaţii firmei de securitate, majoritatea celor care fură în metrou sunt rromi, cetăţeni români.

Catre redactia cotidianului Adevarul
In atentia domnilor Adrian Halpert, Laurentiu Ciocazanu, Grigore Cartianu

In editia din 24 noiembrie, ziarul pe care il conduceti a publicat un articol semnat de Roxana Poll si intitulat “Harta hotilor tigani romani din metroul de la Madrid” - Revista presei spaniole”.
Parcurgand textul articolului aflam ca o firma de securitate din Madrid a realizat o harta a zonelor “in care operează de cele mai multe ori hoţii, majoritatea tigani de nationalitate romana.” Mai departe, autoarea ne spune ca, “Conform declaratiilor oferite publicatiei spaniole de catre angajaţii firmei de securitate, majoritatea celor care fura in metrou sunt rromi, cetateni romani”.
Am verificat informatia si am constatat ca ziarul spaniol citat de jurnalista Roxana Poll nu face nicio referire la “tigani” sau “romi”, vorbind exclusiv de infractorii “romani” sau de alte nationalitati care opereaza in capitala spaniola.
Consideram ca ziarul pe care il conduceti se face responsabil de un grav act de dezinformare intentionata, publicand o informatie inventata de jurnalista Roxana Poll.
Dincolo de flagranta incalcare a normelor profesionale, actul comis se incadreaza, conform legii nr. 48/2002 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare la art. 19. “Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia."

Scopul acestei manipulari are o motivatie rasista care nu este greu de demonstrat. Asocierea infractiunii cu o etnie oarecare constituie o incalcare flagranta a deontologiei profesionale si un act de iresponsabilitate jurnalistica de natura sa promoveze stereotipuri si prejudecati.

Speram ca ziarul Adevarul sa isi castige statutul de ziar de calitate respectand normele profesionale si publicul cititor, precum si dand dovada de responsabilitate fata de societate.

Razvan Martin
coordonator al Departamentului Anti-discriminare

Sursa originala- El Pays, Spania: http://www.elpais.com/articulo/madrid/cartera/peligra/estacion/elpepuespmad/
20081124elpmad_1/Tes

Sursa Adevarul: http://www.adevarul.ro/articole/harta-hotilor-tigani-romani-din-metroul-de-la-madrid-revista-presei-spaniole.html

Mahala Rai Banda vs Shantel - Mahalageasca

2009-03-02T15:49:00.000+02:00

Mahala Rai Banda vs Shantel - Mahalageasca
Vezi mai multe video din Muzica »

"Lectia americana- Cand va vota si Romania un Obama?" ( www.ziare.com)

2009-03-02T15:00:00.005+02:00

Ne place sau nu, Statele Unite ale Americii au dat din nou lumii o uriasa lectie de democratie. Americanii au trimis pentru prima data in istoria lor un negru la Casa Alba.

Votul acesta marcheaza un moment de cotitura, o schimbare profunda de care majoritatea observatorilor s-a indoit pana in ultima clipa.

Si totusi, tara in care cu numai 50 de ani de urma casatoriile intre albi si negri erau interzise, tara care avea o gramada de legi rasiale chiar pe vremea nasterii viitorului presedinte a reusit sa-si depaseasca fobiile si cliseele printr-un vot care va ocupa cu siguranta un loc cu totul aparte in istoria lumii.
[…]
Va imaginati romanii votand un presedinte cu origine tiganeasca asumata? Sau un maghiar? Varianta ar fi exclusa din start, fara a conta cat de capabil sau ce program are candidatul atat de nepotrivit, nu-i asa, etnic.

Este si acesta un prag psihologic, o varsta a democratiei in care mentalitatea se distileaza. Dupa 200 de ani, americanii l-au facut.
[…]
Pana si aceasta rusine ar fi aratat deja o schimbare de mentalitate, dar a fost cu mult mai mult. Romanilor nu le este rusine sa fie rasisti. Fac chiar un titlu de glorie din asta.
[…]
Americanii stiu ca nu pot pretinde schimbarea daca nu pun umarul la ea, ca nu pot astepta solutii daca nu incearca sa le inteleaga si nu le voteaza pentru ele, ca, la urne, sunt cei dintai care-si decid viitorul.

Pana la urma, au aratat din nou de ce sunt cea mai puternica democratie a lumii.

Ioana Ene

Sursa si articol integral:
http://www.ziare.com/Lectia_americana__Cand_va_vota_si_Romania_un_Obama__-464999.html

Programul S.P.E.R a reinceput!

2009-02-26T15:44:00.001+02:00

Din luna decembrie a inceput un nou program S.P.E.R ( Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma), parte din “Accelerarea implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor” – Componenta Campania publică de informare şi conştientizare PHARE/2006/018-147.01.01.
Prin acest blog, programul S.P.E.R isi doreste sa iti ofere informatii despre etnia roma, in mod obiectiv, pentru o mai buna cunoastere si intelegere a acesteia.

De ce? Pentru ca realitatea, adevarul, inseamna mai mult decat lista de prejudecati si stereotipuri existente, atat din partea populatiei majoritare impotriva populatiei rome, cat si invers.

Pentru ca toate acestea determina dificultati de comunicare, intelegere si scad toleranta, genereaza complexe psihologice si, in final, probleme grave in vietile oamenilor implicati.
Credem ca putem sa depasim generalizarile care ne conduc in eroare de prea multe ori si care ne formeaza o viziune superficiala si incompleta despre romi. Pentru ca schimbarea e posibila numai prin eforturile tuturor, putem face un pas mai departe si putem depasi aceasta distantare sociala si stigmatizare cu care ne-am obisnuit.

Exista numeroase aspecte referitoare la etnia roma, inca prea putin cunoscute populatiei majoritare, iar necunoasterea este prima si cea mai dificil de trecut bariera in intelegerea si perceperea contextului social actual.

De aceea va supunem atentiei cateva date despre contextual social al romilor, informatii despre aspecte ale culturii si traditiei romani, literatura de specialitate, surse de informare etc.

Blogul acesta este o platforma deschisa de comunicare, dezbatere si problematizare.

Ne vom bucura de orice parere, atata timp cat ea nu este discriminatorie si se justifica prin argumentare si nu prin cuvinte jignitoare.

Si mai ales, asteptam cu interes intrebarile, propunerile de subiecte si dezbateri tematice.

2008-03-10T15:57:00.000+02:00

ROM EUROPEAN la TVR

2008-03-07T14:59:00.001+02:00

Ediţia a 2-a
Sâmbătă, 08.03.2008, ora 11.00

“EDUCAŢIA – SOLUŢIA PENTRU REUŞITA ÎN VIAŢĂ”

Numele lui e Ionuţ Manu. Este în ultimul an de facultate, la Asistenţă socială. Deşi provine
dintr-o familie saracă şi a rămas în adolescenţă fără unul dintre părinţi, Ionuţ a urmărit depăşirea propriei condiţii. Şi a reuşit!
A terminat liceul, ceea ce se întâmplă rar copiilor din comunităţi sărace. A intrat cu notă mare la facultate, pe locurile pentru romi. Acum vrea să urmeze un master.

Încă din primii ani ai facultăţii, Ionuţ a început să muncească. Colegii îl admiră şi cred că are un viitor strălucit.
Cum se "traduce" expresia "măsuri afirmative" şi ce spun profesorii de la Asistenţă socială, urmăriţi la “Rom European”.

Postul public de televiziune a reluat, începând de sâmbătă, 1 martie, „Rom European”, o emisiune privind procesul de integrare a romilor în societatea românească. “Rom European” a mai rulat la TVR în două serii în perioada 2006-2007.

Cea de-a 3-a serie Rom European va avea 13 ediţii, care vor trata teme legate de viaţa comunităţii romilor din România. Emisiunea va acoperi o gamă largă de subiecte, de la încălcări ale drepturilor fundamentale de care şi romii ar trebui să se bucure, până la exemple de succes şi de bună practică.

Gazda emisiunii este Ciprian Necula, expert în cadrul campaniei S.P.E.R. – Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă.

Castigatorii

2008-03-03T13:34:00.014+02:00

Joi in Green Hours s-au anuntat castigatorii si s-au vizionat 5 scurt metraje (primele 5 locuri). Pentru cei care nu au participat, acestea sunt rezultatele:
Locul 1 a fost ocupat de Victor Olăhuţ cu filmul "Toţi suntem la fel", premiul având o valoare de 3.100 de euro, adică 19 role de peliculă. Pe langa premiul stabilit, Catalin Mitulescu i-a facut o supriza castigatorului anuntand ca ii va produce filmul.
Pe locul 2 s-a clasat scurtmetrajul "Balansoarul ruginit" de Miruna Tîrcă iar pe locul al treilea Radu Mihai Moloşaga cu "Fiare vechi cumpărăm". Cei doi au primit un vizor optic şi o colecţie de filme.
Juriul a fost format din Cătălin Mitulescu ( regizor ), Cătălin Cristuţiu ( editor de montaj), Andrei Butică ( director de imagine ) şi Claudiu Mitcu ( producător ). Acestia si-au motivat alegerea prin faptul că filmul “a reuşit să trateze cu umor tema, fără să piardă dimensiunea ei profundă. A făcut asta folosind un limbaj cinematografic coerent.”

"Doi pe Balansoar" - concurs de scurt metraje

2008-02-27T14:07:00.006+02:00

Festivitatea de premiere a scurt metrajelor primite in cadrul concursului nostru va avea loc joi, 28.02.2008, 18:00 in clubul Green Hours ( Calea Victoriei nr. 120 ). Concursul se numeste "Doi pe Balansoar " si este pe tema discriminarii romilor. Va fi proiectata si o selectie a celor mai bune filme participante iar filmul câştigător care va fi premiat cu o peliculă color în valoare de 3100 de Euro. Daca sunteti interesati de aceasta tema si vreti sa vedeti ce idei au avut participantii sau daca aveti prieteni care au un film in concurs si doriti sa ii sustineti, va asteptam cu placere. :) Aici http://www.sper.org.ro/index.php?page=6 puteti viziona filmele participante.